Puteri mortale

.. am fost așa aproape de moarte "

Mă trezesc dimineața, și uitandu-mă pe ceas am văzut că e ora 6.
M-am trezit din cauza lui Steph care sforăie al naibi de tare.
Nu pot să o învinovățesc totuși fiindcă probabil sforăie din cauza oboselii.

Mă ridic leneșă din pat fiind atentă să nu o trezesc.
Îmi iau peste pijamalele mele gri un halat negru subțire.

Cobor pe jumătate adormită la bucătărie în speranța că o să reușesc să dorm acolo pe canapea.

Când am ajuns în sufragerie prin barul care despartea bucătăria de sufragerie, îl văd pe Mikael cum soarbe din lichidul maroniu din cana lui.

-Bună dimineața. Îmi spune apoi mai ia o gură de cafea.

-Bună. De ce ești treaz la ora asta?  Îl întreb în timp ce caut lucrurile necesare pentru a-mi face un ceai.

-Tu glumești? Steph sforăie ca un tractor. Spune sec iar eu încep să râd zgomotos.

-Deci ai auzit-o și tu. Îi spun după ce îmi potolesc râsul .

-Sunt un vârcolac. Aud foarte bine, să știi. Îmi răspunde aproape adormit.

-Probabil sforăie că e obosită. Se aude o voce răgușită, din spatele meu și când mă întorc îl văd pe Noah intrând în bucătărie, ciufulit îmbrăcat cu un tricou larg gri, și niște pantaloni de trening negri care îi atârna pe solduri.

Ghicotesc scurt ,în timp ce îmi pun ceaiul în cană si mă îndrept spre canapea.

Pornesc televizorul și caut un program cat de cât acceptabil.
Am ajuns la desene și nu am mai schimbat deoarece m-au captivat.

-Ai aproape 18 ani și înca te mai uiți la desene. Îmi spune Noah, trântindu-se pe canapea încercând să îmi ia telecomanda.

Îl împing sec fără să îi spun și altceva întorcându-mă apoi spre desene sorbind puternic din cana cu ceai .

S-a conformat cu ideea că nu va primi prea curând telecomanda și s-a așezat mai comod pe canapea uitându-se la desene.

Am văzut-o pe Steph cum coboară în pijamale și se îndreaptă spre bucătărie după ce ne aruncă o privire curioasă.

-De ce v-aţi trezit la ora asta?  Ne întreabă amestecând Intr-o cană.

-Nu am avut somn. Îi răspund observând că Mikael nu mai e in bucatărie.

-Defapt sforăiai ca o drujbă. Îi spune Noah foarte detașat.

O aud pe Steph cum mormăie niște cuvinte nu tocmai draguţe, si pleaca înapoi în camera.

Nu am spus nimic și m-am concentrat pe terminarea cănii de ceai.
După ce am terminat, m-am ridicat și m-am îndreptat spre camera mea.

Când am intrat în cameră am constatat că Steph lipsește. M-am liniștit când am auzit dusul pornit ceea ce înseamnă că face duș.

M-am dus spre șifonier și mi-am căutat niște haine. Am ales într-un final niște jeansi strâmti negri ,un hanorac gri închis și niște teneși tot negri. Mi-am făcut cocul meu lejer și am pornit înspre sufragerie.

Baieţi erau pe canapea și se uitau la televizor.

Am tușit o dată cu subînțeles dar aceștia nu m-au băgat în seamă așa că am început să vorbesc tare.

-Trebuie să mergem la cumpărături! Nu avem prea multă mâncare.
Aceștia își mută în sfârșit privirea spre mine.

-Oh, ce bine. Îi aud vocea lui Steph se pe scări și când mă întorc o vad coborând zâmbitoare.