Am urmărit acel nor ce acum făcea cercuri nebunesti pe peretele din bucătărie . L-am urmărit suspectandu-i fiecare miscare.
Când lumina lunii a invadat geamul terasei norul dispăruse facandu-se praf si pulbere. M-am îndreptat cu pasi lenti afara privind luna..
"Esti cu mult mai puternica decât mine.. " zic eu cu voce tare..
De dupa luna se aratara 2 perechi de aripi de înger ce străluceau in valtoarea de stele a boltei întunecate. Totul avea o culoare aparte sub razele imbietoare ale lor.
M-am îndepărtat nepăsătoare cu un zâmbet mic pe buze de terasa ,ducandu-mă in dormitor...
Mi-am luat laptop-ul in brate si am început sa citesc toate mail-urile si mesajele mai vechi.. Am gasit la un moment dat unul de la Tenn...
"Noapte buna scumpo . Sa stii ca te iubesc ".
Cuvinte dulci de la un suflet sechestrat intr-o carcera ....
"Îmi e atât de dor de tine" zic eu lasandu-mi lacrimile sa alunge o buna parte din pustietatea inimii mele.
Am decis ca era timpul de culcare.. Maine am o zi grea... La liceu nu mai merg... Părea singura mea sansa de a-mi face prieteni.... Dar dupa incidentul cu Kelly si .... Nu ... Inchid subiectul... Deja in minte mi se derulau amintiri sadice ... La job? ... Cel mai posibil am fost concedianta de la incidentul cu demonul de când am fugit tipand si mâncând pământul...
Nu mai vreau sa îmi aduc aminte de trecut.. Totul pare mult prea trist acum si chiar daca nu îmi pot masca singurătatea si frustrarea .. Vreau doar sa uit totul.. Acum sper doar la o noua viata fără tipete ,demoni ,puteri sau alte chestii...
Am pus laptop-ul pe birou ,iar acum tot ce mai pot face este sa dorm..sunt extenuata din toate punctele de vedere.
Am lăsat somnul sa îmi invadeze tot trupul ,iar instantaneu adormisem...
In fata mi-a apărut o imagine stearsa ce se derula intr-un mod foarte bizar.
"Nu.. Nu poti face asta.. Nu ai cum. NU!" tipatul lui era infricosator ,asurzindu-mi urechile .. Scancetele lui barbatesti se transformara intr-un planset de femeie nostalgic...
De ce ar face asta?
"Nu ai cum . Niciodata nu o vei face. Nu poti. Nu" din nou aceleasi cuvinte,dar acelasi planset de femeie nostalgica si o voce dubios de mieroasa...
M-am trezit brusc atunci când imaginile incepura sa se deruleze mai bine..
"Ce a fost asta? " îmi spun eu uitandu-mă la ceas.
"7:00".
Era dimineata . Soarele se oglindea in geamul meu spre care acum pornisem spre a-l deschide... Un aer rece si plin de parfum de crini îmi inundara narile facandu-le sa absoarba toata mireasma in plămâni. Am luat micul dejun si am hotărât sa merg la liceu ... Poate voi găsi o explicatie pentru tot... Mi-am facut ghiozdanul ,intre timp imbracandu-mă lejer. Am iesit afara ,neuitand a inchide usa dupa mine. Când am iesit din bloc mi-am strecurat castile in urechi dand drumul ritmului asurzitor de Black metal. Totul părea perfect.
Am străbătut cele doua străzi ajungând la liceu.
"NU INTRATI . LOC ABANDONAT" . Scria pe usa.
"Dubios." Îmi zic eu...
Am încercat sa fortez incuietoarea pana când se deschise singura... Totul părea normal ... Am străbătut holurile pana când .... Am zarit zeci de adolescenti si profesori in balti de sânge .. Un adevărat masacru . M-am îndepărtat marind pasul din ce in ce mai mult ,pana când am luat-o la goana pentru a ajunge la usa... Dintr-o data se inchise brusc fără ca eu sa fi facut ceva... Am început sa bat cu pumnii in ea ,trăgând de clanta nebuneste..
"Aici erai. " am auzit o voce asurzitoare din spate ..
M-am întors privind creatura contorsionata... Nu era el... Ci altcineva.
"Ci ..cine esti? "
"Stăpânul m-a trimis . Mi-a spus sa îmi servesc masa . Toti de aici au avut un gust deplorabil.. Stiam ca vei veni ,asa ca te-am asteptat. Esti o prada destul de bunicica. Posibil sa mă satur cu tine."
Mi-am adus aminte de incantatia de aseară si de nor... Pe cat se apropia el ,eu incercam sa îmi prind curaj pentru a-mi salva viata..
"Nu mi-e frica de tine . Stai departe de mine." Spun eu cu o voce subtire dusa la extrem...
"Vroiam sa te păstrez ,dar se pare ca esti cam obraznica"
A început sa alerge haotic spre mine ,facandu-si gura din ce in ce mai mare .. Sângele i se scurgea pe brate si cap deparca ar fi avut răni adânci ce il împiedicau sa fuga mai repede.. Mi-am pus mana in fata imaginandu-mi ca nimic nu mai exista.. Ca totul a fost doar un vis urat.. Am deschis ochii zarind de data aceasta o simpla femeie prabusita la pământ ce plângea haotic.. Parul ei negru strălucea in firele de raze ce le alunga soarele pe geamul micut din sus-ul holului principal. Purta o rochie alba din mătase înconjurată de trandafiri negri insangerati. M-am apropiat de ea ridicandu-i privirea spre ochii mei cu doua degete puse sub barbie. Ochii ei.... Acei ochii albi pierduti de orice fir al realitatii .... Era oarba... Tot ce puteam sa vad era reflexia fetei mele atintita in ochii ei de cristal ce varsau lacrimi fără vreun motiv.
M-am îndepărtat de ea ,ducandu-mă spre usa . In sfarsit se deschise ,dar cu greu am plecat de acolo. Ultimele ei cuvinte m-au facut sa plâng .
"Te rog.. Ajuta-mă . Nu ma lasa singura. Mă doare."
Am fugit de-a lungul celor doua străzi ,ajungand la bloc si urcând scările in graba. Mi-am deschis usa ,inchizand-o si aruncandu-mă direct in pernele de pe patul meu plângând .
Nu puteam intelege nimic din ce s-a întâmplat...
Am stat toata ziua in pat nestiind ce sa fac.. Poate ea a fost doar un demon ferecat in iad si obligat sa ucida... Poate acum ar fi vrut doar sa plece acasa, dar eu nu am putut sa o ajut..
Gândurile mele îmi inundara sufletul cu amintiri vagi si seci deparca totul s-ar fi sfarsit...
M-am uitat la ceas ,dar mâinile îmi tremurau prea tare pentru a tine ceva in mana. Cu greu mi-am strecurat privirea in ecranul telefonului.
"19:00"
Deja se făcuse seara. Ziua asta trecuse parca prea repede... M-am ridicat din pat pentru a bea un pahar de apa. Mi-am îndreptat pasii spre bucătărie ,căutând o cana si sticla de apa . In timp ce incercam sa o beau in spatele meu răsunară intr-un ecou straniu cuvintele femei.
"Te rog.. Ajuta-mă . Nu ma lasa singura. Mă doare."
------
Bunaaaaaaaaa. Sper ca nu v-am plictisit..
Scuze ca nu am mai postat. Stiu ca scoală se va termina in curând ,dar eu pe 1 iulie plec din tara si nustiu cat timp o sa am sa scriu .. Sau cata inspiratie o sa am.. Dar cred ca voi posta de 2 ori pe săptămână in vacanta..sau când voi avea timp mai mult chiar de mai multe ori. :)
Astept un vot si un comentariu la acest capitolul ❤
Mersi❤❤
Ily all❤❤❤
P.s corectez când am timp.
CITEȘTI
Leagănul morții
Horror,,Nimic din viata ,Lanettei Parkison , nu va mai fi normal .Nici plimbările ei lungi de seara si nici petrecerile ei in miez de noapte cand amintirile copilăriei ei ,ii trezesc sentimente ciudate si voci sinistre pun stăpânire in casa ei.Lucruri str...