Leagănul morții

"Semne"

Alerg spre casa ,sperând ca totul sa fie bine ,iar intre timp mă gândesc la tot felul de chestii...Parca am o presimtire nelinistitoare ce îmi face corpul sa fie atintit numai de niste fiori reci. Deja a fost deajuns ce s-a întâmplat azi la scoală , parca toate acum se tintesc numai spre rau .

Imi simt respiratia sacadata cum începe sa isi revina atunci cand mă opresc din alergat ,caci deja am ajuns in fata blocului , iar cand mă uit la ultimul etaj ,pe terasa mea zăresc ceva întunecat , ca o umbra. O umbra deformata.

"Am înnebunit de-a binelea!" Imi spun eu speriata in gând ,încercând sa mă linistesc.

Urc scările cu frica si cu inima ce îmi tresarea din cand in cand avertizandu-mă parca ceva . Dar nu îmi pot da seama ce.

Acum sunt in fata usii mele.Mi-am pus mana , care deja tremura haotic pe clanta si am deschis ușa. Locul era pustiu cu un vag miros deparca ceva a ars aici. Imi aduc aminte de ceea ce văzusem pe terasa.

"Umbra" spun eu cu o voce ce tremura foarte tare si in care puteai regasii o urma de infricosare si suferinta.

Mă duc cu pasi marunti in fata bucătăriei si trag cu privirea sa vad daca e cineva.Dar in zadar .Nu era nimeni. In cele din urma am încercat speriata sa trag ușa de la terasa sa vad ce s-a întâmplat ,dar cand am deschis-o ,am zarit doar pe dosul geamului un heroglif straniu, ce semăna a fi ca o pentagrama. Avea o forma ciudata si nu, nu era nici măcar steaua lui David. Daca ar fi fost mi-as fi dat seama din prima. Dar asta semăna mai mult cu un fel de cifra. Ceva misterios si cunoscut, ceva ce am mai văzut intr-un loc.

Mă duc si in sufragerie si pe hol si verific ,apoi ultimul loc care mi-a mai rămas a fost camera mea ,caci baia o verificasem si pe ea ,demult . Am deschis si ușa camerei mele si nu am gasit nimic distrus sau care ar fi părut a fi atins...Nimic.Decat acel semn de pe geam si umbra misterioasa de pe terasa.

"Hmm..poate doar am vedenii si oricum....geamurile alea nu le-am mai spălat de vreun an si ceva ...sau mai mult....dar in orice caz...Nu cred nimic.Oboseala e de vina." Imi zic eu ,incurajandu-mă si nepasandu-mi de nimic .

"Mă bucur doar ca nu a intrat nimeni sa îmi distrugă casa sau sa fure din ea! Ah, trebuia eu sa uit sa o inchid! Ce imbecila pot fi..."

De data asta cand am iesit pe ușa am incuiat-o bine ,in caz daca vrea cineva sa intre sa nu poată . Am pornit spre scoală ,dar înainte sa încep iarasi sa fug ,ca sa nu întârzii la alte ore ,înafara de ora de romana ,ce am pierdut-o cand am venit sa incui ușa, mai am încă 4 chinuri, mi-am scos telefonul din buzunar ,iar ceasul era deja "8:50" .

"Fuck, deja s-a sunat de pauza! Mai am 10 minute sa ajung la timp la scoală! Pff, hai sa începem"

Si am fugit pana când am ajuns la scoală . Cand mă uit la ceas era "8:55".

"Am ajuns cu 5 minute mai devreme! Grozav ,pot si eu sa respir in sfarsit!"

Mă retrag lângă vestiarul meu si ma pun jos pentru a-mi lasa respiratia sa revina la normal.

"Cred ca m-am linistit.." Imi spun eu in gând ,sculandu-mă de pe jos si luandu-mi cartea de mate ,caietul si un pix si ducandu-mă direct in clasa .

A fost un chin sa stau 4 ore la scoală degeaba cand atentia mea era îndreptată de fiecare data la acea umbra deformata văzută pe terasa. Mă credeam deja nebuna. Am înnebunit total. Eram doborata psihic, dar nu si fizic ,din fericire.

In cele din urma au trecut toate orele si am luat autobuzul spre casa .Exact asa a facut si ipocritul de Tenn.

Cand a intrat pe singurul loc neocupat era din păcate ,lângă mine asa ca s-a pus jos ,vorbind singur...Nu ,nu singur ...Nu vorbea singur ,ci cu mine ,dar nu îl ascultam.

Cand autobuzu a ajuns in dreptul statiei de lângă blocul meu am coborât auzind din spate ultimele cuvinte ale lui Tenn.

"Pa.....Poate ne vedem si maine...Da ,frumoaso? Bine...."

Frumoaso? Cine dracu' i-a dat voie sa îmi zică frumoaso? Nu-s frumoasa lui...îhh , scârbos.

Cand am intrat in casa mi-am facut un dus ,gandindu-mă la toate lucrurile care ma framanta apoi mi-am facut temele si pe la ora 8 m-am dus la lucru.

Da , lucrez ,dar nu lucrez tocmai intr-un loc deosebit de elegant si impecabil.

V-am facut curiosi nu?

Am luat un taxi si ma indreptam către ,,Căminul pentru copii cu handicap " .

Sunt responsabila cu hrănirea si îngrijirea lor. Pff ,cand te gandesti ca ma plimb printre copii care au picioarele date peste cap si cu fel de fel de probleme ale oaselor sau dereglari mintale ,e cam greu sa stai 4 ore acolo . Dupa cum observati am job de noapte ,deci mai pe scurt ,mă lasa sa plec abia la 12 ..

Ca deobicei cand ajung aud doar tipete din cauza injectiilor făcute celor ,,neascultatori,,..Si scancetele de foame ale celor mai mici. E îngrozitor .De fiecare data mă simt ca intr-un spital de nebuni ,amenajat cu tratamente de închisoare ..Trist.

Imi fac treaba ca de obicei ,cu suflet si cat de bine cu putinta,iar orele trec surprinzător de repede. Poate chiar prea repede..

Acum hoinaresc pe străzile pustii luminate de tot aceleasi felinare ruginite , caci autobuzele si taxi-urile nu mai sunt disponibile la ora asta, asa ca ma duc pe jos.

Trec ca de obicei pe lângă pădurea in care mi-am petrecut cele mai frumoase amintiri din copilărie. Tin minte cum tata imi lua de fiecare data leagănul meu facut de el si mergeam tocmai in mijlocul pădurii cu el si lega sforile leaganului de crengile celui mai bătrân copac de acolo si ma împingea cu atâta dragoste in ochi .Ii plăcea sa mă audă râzând , iar mie îmi plăcea sa il vad zâmbind cu dragoste....Desi...acum as vrea eu sa il vad zâmbind ,lângă mine ....Trecând peste acest subiect ,ajunsesem in dreptul acelei păduri ca in fiecare seara , desi de aceasta data mă simteam urmărită . In spatele meu nu era nimeni, nici in dreapta si nici in stanga mea ...Nimic...Dar ceva sau cineva si-a facut simtita prezenta . O prezenta ce îmi lasa pe limba un gust amar de sânge .

Mă simteam nelinistita iar cu fiecare pas pe care îl făceam vroiam parca sa tip ,dar ar fi fost in zadar caci nu m-ar fi auzit nimeni.

Asa ca am luat-o usor ,usor la goana ,neuitandu-mă înapoi.

-------------------------------------------------------------------------------

Heiii guys, sper ca de data asta a fost mai bine.

Am pus un strop de actiune ,dar urmează mult mai mult.

E abia începutul....

Din nou repet : Părerea voastră contează ,asa ca as vrea sa v-o stii intr-un comentariu mai jos ,la acest capitol si va multumesc mult ca îmi cititi cartea.Inseamna mult pentru mine.

P.s corectez când am sa am timp suficient.