Mafia

capitolul 9

⚠️Se intampla lucruri ce nu trebuie sa le recreati⚠️

Dimineata ma trezeste o mana care se plimba de sus in jos  pe fața mea. Cand deschid ochii, lumina ma orbeste asa ca ma intorc cu spatele la geam. Cand ma intorc caut perna dar realizez ca am pus mana pe ceva tare. Deschid ochii si il vad pe Javier care sta in fața mea si se uita la mine, ma uit la mana mea si observ ca am pus mana pe piciorul lui undeva prea aproape de acea zona asa ca m am speriat, am tras mana repede si m am ridicat in capul oaselor rusinata si agitata. Cand ma uitam la mine am vazut ca eram in lenjerie intima asa ca m am acoperit repede cu patura.
-Ăă, ce cauti aici?
-Am venit sa te trezesc, e deja ora 12 si tu nu ai mai mancat nimic de ceva timp.
Ridic privirea din palme si ma uit la el, atunci vad ca nu are tricou pe el iar eu raman cu gura cascata, la propiu pentru ca are un corp de zeu. Inghit in sec si imi plimb privirea pe corpul lui. In pragul usii apare Carlos care tusese subtil ca sa ne atraga atentia ca e acolo iar eu ies din transa.
-Nu imi e foame.
-Nu imi pasa! Trebuie sa mananci, Issa.
-Nici mie nu imi pasa, iar voi trebuie sa plecati pentru ca sunt dezbracata.
-Issa, te rog, hai si mananca! Spuse Carlos.
-Lasati maa!!!!!!!
-Carlos, pleaca si laso sa se schimbe. Daca e nevoie o iau pe sus si tot o sa coboare.
-Si tu nu pleci ca sa ma pot imbraca?
-Nu.
Carlos ridica sprancenele si isi da seama ca e momentul sa plece asa ca face cale intoarsa si dispare.
-Bine atunci intoarce te cu spatele.
-Nu.
-Nu o sa ma imbrac atunci.
-Bine, atunci sunt nevoit sa te iau pe sus, dezbracata si sa te duc in bucatarie sa mananci.
-INTELEGE ODATA CA NU VREAU SA MANANC! SI PLEACA DE AICI CA SA MA POT IMBRACA!
Deja ma enervam.
El se uita in ochii mei si se apropie incet de mine.
-Maimutico, daca eu voiam sa te vad dezbracata, o faceam de mult. Daca eu voiam sa fac ceva fara acordul tau, o faceam de mult. Daca eu voiam sa pun mana pe CE IMI APARTINE, o faceam de mult. Asa ca ridica te dracului si pune mana si te imbraca!
Ma uit la el socata si ma ridic din pat. Nu imi place sa mi se dea ordine dar cred ca in momentul asta e mai bine sa il ascult.
Imi era rusine dar totusi m am ridicat repede si m am ascuns dupa usa sifonierului. Mi am luat hainele si am fugit in baia din camera.
-Lasa usa deschisa!
Ce tot vrea?
Ma imbrac si ma duc la el.
-Ce vrei defapt?
-Nu vrei sa stii ce vreau defapt, maimutico!
Se apleaca si cu degetul aratator imi ridica barbia sa ma sarute.
-Acum, ne putem intelege ca oamenii mari si sa mergi sa mananci pe picioarele tale?
-Te am ascultat pana acum dar deja ai intrecut masura. Acum pleaca si lasa ma in pace. Nu am chef de nimeni.
A oftat, si a dat ochii peste cap si m a ridicat ca pe un sac de cartofi.
-Lasa ma jos! JOS! ACUM!
Dar nimic. El continua sa mearga de parca nu ma avea pusa pe un umar. Ma cara de parca eram un fulg.
Cand am ajuns jos, fratele meu era in bucatarie si se uita la noi in timp ce bea din cafea. Javier mi a dat o palma la fund si m a lasat jos.
-Esti dobitoc??! Ti am zis sa ma lasi in pace!
-Ai grija cum vorbesti, maimutico.
-Ca altfel ce?!
Spun si ma duc amenintator spre el.
Pe el il bufneste rasu pentru ca vreau sa ma pun cu el.
-Iubito, esti foarte amuzanta cand crezi ca ma poti bate.
-O pot face daca vreau.
Pe Carlos l a bufnit rasu iar eu m am uitat la el.
Pe nepregatite, l am luat pe Javier de gat si l am rasturnat eu picand peste el si strangandul de gat.
Linistea s a lasat iar eu m am apropiat de el amenintator.
-Nu.ma.provoca!
Carlos a inceput da rada si mai tare iar eu m am uitat urat la el. Imediat ce mi a vazut privirea s a oprit din ras si s a indreptat de spate.
-M ai luat pe nepregatite, nu e corect!
-Te ofrici?
-Nu am de ce sa ma oftic, nu era nevoie sa te chinui ca sa ma pui jos. Daca ma voiai jos, in fața ta, ma puneam de bunavoie pentru tine.
Mi am dat ochii peste cap si mi am luat mana din gatul lui.
-Plus de asta, tu ai picat pe mine si crede ma cand zic ca stau al dracului de bine asa. Ar trebuii sa o faci mai des!
Cand am realizat, m am inrosit si m am ridicat repede de pe el.
-Nu am vrut sa fac asta...ăă, adica.
Ma uitam cand la Carlos care zambea cu bratele incrucisate la piept ba la Javier care se ridica ranjind.
-Hai mai lasati ma!
Cand voiam sa merg in spre camera mea, am simtit ca mi se intoarce stomacul de dos. Imediat am fugit la baie si am vomitat cum am ajuns in fața toaletei. Am reusit sa inchid usa cu piciorul dar degeaba pentru ca imdeiat ce am inchiso s a si deschis si a intrat Carlos si Javier.
-Plecati! E scarbos.
-Stiu, dar si tu ai stat cu noi cand eram tineri si vomitam toata vodka din organism. A venit si randul nostru. A spus Carlos care ma mangaia pe spate.

Javier imi tinea parul si m a ridicat usor ca sa ma duc la chiuveta unde m  am spalat pe fata si pe dinti.
-Nu stiu ce am...
Dupa ce am spus asta am simtit o durere de burta uriasa dar cu care eram obisnuita. Ce se intampla?
-Puteti sa iesiti putin?
Carlos a dat aprobator din cap si a iesit.
-Esti sigura ca pot sa te las singura?
-Da, vin imediat si eu.
Cand a inchis usa in urma lui am incuiato si am inceput sa caut prin sertatre.
Cand tata a fost inchis si mama a murit, eu am intrat in depresie. Durerea de burta si starea de voma era constanta la inceput. Nu stiu de ce, la alti copii nu era asa dar organismul meu asa trata lucrurile. Singurul lucru ce ma ajuta era...sa imi fac rau, cumva. Foloseam lame, cioburi sau orice gaseam ascutit. Uneori chiar si brichete. Nu sunt mandra de asta, chiar am ramas cu niste semne urate pe maini dar foloseam creme speciale si cu timpul au mai disparut.
In al doile sertar am gasit o lama de barbierit asa ca am luato si mi am facut 3 linii pe mana. Imediat ce am facut asta am simtit ca ma calmez si ca acea usturime imi ia din durerea din interior. Un ciocanit se aude in usa iar eu ma sperii si scap lama jos.
-Esti bine?
-Ies imediat!
M am aplecat si am luat lama de jos. Am aruncato la gunoi si m am spalat pe mana de sange. Snagele nu s a oprit  asa ca m am dat cu spirt ca sa se opreasca. Ma ustura ingrozitor dar durerea asta nu ma face slaba ci mult mai puternica.
Sangele a incetat sa mai curga la fel de rau asa ca am iesit din baie. Aveam de gand sa plec direct la mine in camera si acolo sa astept sa se opreasca dar se pare ca baietii nu aveau aceleasi planuri.
Cum am iesit au inceptu sa ma ia la intrebari.
-Ce ai?
-De ce ai vomitat?
-Vrei sa mergem la un doctor?
-Trebuie sa mananci.
-BAIETI!GATA! Nu am nimic, doar am vomitat. Atat.
Incepeam sa ma panichez. Simteam sangele cum curge pe mama iar eu nu aveam cale de scapare. Daca afla Carlos ca iara am mi am facut rau....nu o sa iasa bine.
-Issa, fi sincera te rog!
-Ce e?
-Noi doi inca nu am facut....dar  sunt constient ca au fost altii inaintea mea. Issa, esti insarcinata?
A venit in fața mea si se uita la mine plin de compasiune. Cand am auzit am inceput sa rad. Nu imi vine sa cred ca tocmai aici ii duc capu. Vomit si eu odata si ei cred ca sunt gravida. Rad cu larimi si simt ca nu mai pot sa respir.
-Noi nu radem.
-Baieti, scuze dar sunteti foarte amuzanti. Vomit si eu odata si credeti ca sunt gravida? Sunteti seriosi?
M am luat cu rasul si am uitat de taietura de pe mana.
-Issa?
Fratele meu s a facut rosu la fața iar Javier pare foarte confuz.
-Issa?! Ce e asta!?
Ma opresc din ras si apoi realizez ce se intampla si imi ascund mana in spate. Las capul is jos rusinata de greseala mea si astept sa ii aud cum ma judeca. Carlos vine si imi ia mana intra lui si se uita la bratul meu.
-Issabel, ce.mama.dracului.e.asta?!
Imi smucesc mana dintra lui si ii raspund.
-Nu.e.treaba.ta!
Imediat dupa ce zic asta o iau la fuga pe scari si ma incui in camera mea.
Tot ce am mai auzit a fost cum s a spart ceva si pe Carlos injurand.
Nu trebuia sa se intample asta. Cat de neatenta sa fiu?!? M am grabit la baie si  mi am dat cu demachiant pana am simtit ca ranana se opreste din sangerat de tot. Trebuia sa o fac, era necesar.

Ma pun in pat si vreo 30 de min. Mai tarziu aud un ciocanit in usa.
-Intra!
Cand Carlos si Javier au intrat s a facut liniste.
-Esti sora mea si te iubesc dar trebuie sa incetezi altfel nu stiu ce fac cu tine.
-Era nevoie...
-De ce era tocmai asta nevoie?!
-Pentru ca nu vreau iara sa fiu in depresie! Cand am fost in depresie, la inceput asa se manifesta totul. VOMITAT SI DURERI DE BURTA. Cand imi faceam rau astea, usor usor dispareau.
Se incrunta si pare socat de toata treaba asta. Face ceva ce e super ciudat. Vine si ma imbratiseaza.
-Sunt aici, promit!
-Issa, nu mai face asa ceva, te rog, doar nu o mai face. Daca ai nevoie sa iti iau gandu de la ceva, spune mi si pot sa o fac prin metode putin mai nedureroase. A sus zambind.
-Sunt si eu aici...
Ma bufneste rasu dar imi revin imediat pentru ca trebuie sa le spun ceva ce nu o sa le convina.
-Baieti, am un plan.