10 BOYS , 1 GIRL

Capitolul 12: Vizită la bunicii Winchester

Următoarea dimineață soarele a fost sus și la fel și eu. Mă dau jos din pat, merg la baie unde îmi fac rutina zilnică, iar apoi mă îmbrac în niște haine lejere. Îmi iau o pereche de pantaloni gri de trenning și un tricou negru simplu, îmi reîncalț papucii roz de casă și mă îndrept spre lift.
Un *ding* se aude atunci când se deschid ușile liftului, iar eu pășesc pe hol. Mă uit în stânga și în dreapta, dar nu se aude nici un sunet, nici o mișcare. Oare dorm încă cu toții? E imposibil. E ora 10. Adrianna, menajera, micuțul Matty, cam toți ar fi trebuit să fie treji. Unde or fi?
Ies în curte și aud ceva mișcare venind din garaj. Mă apropii cu pași silențioși, iar acolo îl văd pe domnul Winchester îmbarcând în mașină câteva bagaje. Îmi dres glasul, iar el se oprește din ce face și își îndreaptă privirea spre mine.

-Bună diminața, domnule Winchester! veselă îl salut.

-Oh, Chloe, de câte ori ți-am spus să nu mai îmi spui "domnul Winchester" ?" râde el. Domnul Winchester e tata. Spune-mi Henry .

Dau din cap și îi zâmbesc.

-Am înțeles! Henry.

-Apropo, bună dimineața și ție! îmi spune și apoi se reîntoarce pentru a își termina treaba.

-Ăm, îmi cer scuze dacă vă deranjez, dar mă întrebam unde sunt cu toții? E așa liniște în casă...

El se întoarce către mine și râde. Eu mă încrunt și mă uit la el confuză, făcându-l să râdă și mai tare.

-Cred că au uitat să îți spună!

-Au uitat să îmi spună ce?

-Păi, weekend-ul ăsta e ziua mamei mele și mergem în vizită pe la ea. Stă într-un orășel mic, la vreo trei ore distanță de aici.

Gura mea se deschide într-un "o" de uimire.

-Iar băieții cu Adrianna au plecat la cumpărături de ultimă oră, și m-au lăsat pe mine să împachetez, adaugă și pufnește râzând la final.

-Ăm, și i-a luat pe toți băieții? întreb.

-Pe toți cei existenți în casă, bineînțeles! Adam, Oliver și Hunter vor venii cu mașinile lor, și ne vom întâlni cu toții acolo, îmi zâmbește. Eu dau din cap și tac pentru o vreme.

-Și Elina unde e?

-A păi i-am dat liber tot restul weekendului, îmi răspunde. Și cred că și tu ar trebuii să mergi să îți împachetezi ceva! râde.

-Ah, da, am uitat! râd. O liniște se lasă, iar atmosfera devine ciudată, așa că decid să intru înapoi în casă, urc sus la mine în cameră și într-o geantă îmi pun câteva haine. Până am împachetat eu, ceilalți au ajuns acasă. Aud un ciocănit la ușă. Strig un "intră" , iar din spatele ușii iese Adrianna.

-Bună, scumpo! intră ea și îmi sărută dulce fruntea. Cum ai dormit?

-Destul de bine! îi zâmbesc.

-Nici nu am auzit aseară când ai ajuns, râde. Ai venit cu Jason, Liam și Nathan?

-Ah, nu, eu am luat un taxi până aici, am fost prea obosită să mai merg la petrecere! dau din umeri.

Ups, nu ar fi trebuit să spun nimic de petrecere.

-... Adică am fost prea obosită să mai sărbătoresc la pizza cu băieții, deci am venit acasă și m-am băgat în pat! mă bâlbâi eu, iar Ade începe să râdă.

-Sigur... pizza! își așează mâinile peste ale mele și se uită în ochii mei. Începe să ofteze, iar eu o întreb din priviri ce este? Rămâne tăcută pentru o vreme, iar după își ridică privirea spre tavan. Observ cum ochii i se umezesc, și îi cad pe obrajii îmbujorați câteva lacrimi.