10 BOYS , 1 GIRL

Capitolul 7: Apă,plajă și Jason

Trei săptămâni. Trei săptâmâni au trecut de când locuiesc cu familia Winchester. Și trei săptâmâni de când am realizat că Jason mi-a picat cu tronc. De ce și cum de mi-a picat cu tronc? Asta aș vrea să știu și eu. Nu am un răspuns concret, doar e genul de băiat rău, dar și bun și scump în aceleași timp. Seamănă foarte mult cu Joe. Poate de aceea îmi și place...

Era sâmbătă dimineața. Stăteam în pat,cu căștile în urechi și ascultam Lady Gaga , în timp ce citeam pentru a 5-a oară The Fault in Our Stars. Bătăile ușii, îmi distrag atenția de la citit,iar în cameră intră Adrianna.

-Ah, scumpo , te-ai trezit! Ce bine! îmi spune ea cu un zâmbet.

-Da,m-am trezit acum o oră , îi răspund cu același zâmbet.

-Am o surpriză pentru tine! îmi spune,iar mă ridic din pat.

-Surpriză?! Ce surpriză? întreb curioasă.

-Ei bine,va trebui să ieși afară pentru a afla! spune râzând,iar eu îmi apuc grăbită tenișii, trec pe lângă ea ca fulgerul și mă îndrept spre lift. Apăs butonul ce duce la parter,și îl tot apăs ... nu mai urcă parcă odată. Mă chinui să îmi îndes picioarele în tenișii mei All Star albi,și chiar atunci ușile se deschid. Intru în lift și apăs nerăbdătoare butonul pentru a mă duce jos. Când ajung jos, și fac un pas în afara liftului,dau nas în nas cu Jason.

-Grăbită?! spune el râzând.

-Nici nu ai idee! spun,întorcându-mă spre el. Mama ta are o surpriză pentru mine,și a spus că e afară ...

-Pe bune?! Așteapt-mă  și pe mine atunci! spune și ieșim amândoi pe ușa prinipală.

Pășim amândoi pe alee,iar în fața noastră se afla o mașină. Mașina mea. Da, este o rablă,dar eu tot o iubesc.

-Nu pot să cred! țip și alerg spre maișină,aruncându-mă pe capotă. Oh,iubirea mea. Mi-a fost dor de tine!

Chicoteli se aud din spatele meu,iar eu mă dau jos de pe capotă. Fără să stau prea mult pe gânduri,merg la portieră și o deschid,băgându-mă în mașină. Cheile erau deja în contact,tot ce era de făcut era să pornesc mașina.Analizam fiecare părticică din mașină ca și cum nu aș mai fi văzut niciodată cum arată în interiror. Ușa din dreapta se deschide ,iar Jason intră subtil. Cu zâmbetul pe buze el se uită la mine,iar eu mă uit la el confuză.

-Ce e? De ce te uiți așa la mine? întreb. Am ceva pe față? mâinile mele punându-se pe obraji.

-Nu , spune punându-și mâinile peste ale mele și aducându-le înapoi în poala mea. Mâna lui dreapta se îndreaptă din nou spre fața mea și îmi dă ușor după ureche câteva fire de păr ce îmi căzuseră peste față. 

Oficial, eram pierdută în ochii lui albaștrii. Niciodată nu am fost atât de apropiați,încât să îi simt respirația,chiar și pentru un moment. Liniștea dintre noi sa spart atunci când telefonul lui Jason a început să sune. Îl scoate din buzunar și închide.

M-am uitat la el ciudat.

-Nu era important telefonul, e doar unul din prietenii mei, îl sun mai târziu, spune iar eu m-am blocat.

-Nu am spus nimic,puteai răspunde dacă vroiai! zic și pornesc motorul mașinii. Îi ia vreo câteva minute să porneacă,scoțând în același timp și câteva zgomote ciudate. Jason și cu mine am început să râdem.

-Ești sigură cu nu ai un raton mort sub capota mașinii? întreabă glumind.

-Sunt 100% că nu e unul acolo, îi răspund, deși poate că e unul sub patul tău din dormitor.