Doctorul

20

     -Este atât de frumos. Exclamă Darius rotindu-se încet pentru a putea admira toată panorama. Erau pe un deal mai îndepărtat de sat, dincolo de pădure.
    Mathis era acolo pentru a găsi o anumită plantă, așa că era concentrat mai mult pe căutările sale de cât pe admirat priveliștea. Oricum mai fusese în această zonă cu un an în urmă. Se opri totuși și privi spre celălalt, admirându-i încântarea. Doar în sinea lui recunoscu că de fapt îl admira pe el. Iar dacă era și mai sincer cu el, aceasta era mai degrabă un fel de întâlnire, ținànd cont că el îl invitase pe Lord.
      De când acesta îl vizitase trecuseră trei zile, în care ori unul ori altul găseau diferite pretexte pentru a se  vedea, el încă nerecunoscându-și că îl plăcea și îl încântă ideea de a fi mai mult de càt prieteni, chiar dacă celălalt îl numea așa. Se prefăcea că se supără auzindu-l, dar nu pierdea nici ocazia să se lase sărutat sau să inițieze el astfel de apropieri.

      -Mă bucur atât de mult că am venit cu tine. Spuse Lordul apropiindu-se de el. Realizezi că aceasta ar putea să fie o întâlnire?
Trase concluzia privindu-i chipul zâmbind.

      -Ești prea entuziasmat, doar pentru o căutare pe dealuri. Încercă să il tempereze, dar îi susținu privirea.
       I-ar fi privit chipul senin zile și nopți dea rândul fără să se plictisească. Chipul senin pe care I se oglindea fiece ce stare. Dar mai ales buzele care îi făceau sufletul și întreg corpul să vibreze de emoție pe care nu le mai trăise niciodată.
      Mai fusese îndrăgostit și iubise cu pasiune persoana ce simțea că îl completează, numai că acum prin prizma faptului că totul era interzis, tumultul interior ce îl simțea în apropierea lui, îi dădea o stare de euforie nemaitrăită vriodată.
     
     Clipi de câteva ori, surprins că în gânduri I se strecurase fără nici un avertisment un cuvânt ce îi reliefa toate trăirile.  Un cuvânt ce nu credea că o să îl mai rostească niciodată.  Dragoste.

       Se repezi asupra   celuilalt și prinzàndu-i chipul între palme își strivi buzele de ale lui, într-un sărut devastator.

     În acea secundă de descumpănire, nu avu timp să reacționeze, neașteptându-se la asalt, fapt ce făcu să se dezechilibreze căzând amândoi. Se prinse cu putere de umeri lui Mathias răspunzàndu-i plin de emoție asaltului cotropitor.
      Se mai sărutaseră cu duritate, dar niciodată ca în acea clipă. Simțea că celălalt vrea să îl absoarbă cu totul în interacțiunea spontană.
      Își simțea buzele linse, mușcate și tachinate iar el răspunse acestei avalanșe cu propria dezinvoltură, lăsând dorință să preia controlul. O dorință ce până în acea clipă încercă să o tempereze lăsând lucrurile să evolueze în ritmul lui Mathias.

      -Mathi...te doresc.
    Reuși să spună ghidat de dorința ce o simțea și din partea lui.
    Rămaseră iară privindu-se, rugàndu-se să nu fie respins.

       -Nu știu dacă...vreau să...

       -Lasă-mă pe mine să conduc. Îl rugă strângându-i fundul între palme. Îi apăsă șoldurile pe ale lui, încercând să îl convingă și prin simțuri nu doar prin cuvinte.

     Nu aprobă, și după ce se ridică de pe el, rămase în fund cu coatele sprijinite pe genunchii ridicați. Închise ochii încercând să își regleze respirația.

       -Maty, știu că și tu mă dorești. Îi șopti așezându-se în genunchii în spatele lui. Te rog nu te împotrivi. Șopti iar sărutându-i pielea gâtului.

     Ridică pleoapele și dintr-o singură mișcare se ridică în picioare, după  care se întoarse și îi întinse mâna, ajutându-l să se ridice.

      Darius se lăsă ghidat, împletindu-și degetele cu ale lui spre un pom ce creștea răzleț pe coama dealului. Când ajunse în dreptul lui îl rezemă de trunchiul acestuia, acaparându-i din nou buzele. Doar că acum totul de întâmpla ușor, ca într-un dans al seducției, fiecare conștient de propria cunoaștere.
     La fel cum făcuse celălalt cu câteva zile în urmă, începu să îi sărute maxilarul fin, după care coborâ cu buzele pe linia gâtului ce I se oferea spre cunoaștere, ca mai apoi să coboare cu sărutări umede pe pieptul ce îl simțea tresăltâmd. Sărută locul unde îi simți inima bătând cu forță, realizând că aceeiași bătaie se simțea și în propriul piept.
      Se opri și ridicându-i celuilalt mâna, îi apăsă palma pe pieptul lui, lăsându-l să îi simtă tumultul răscolit de apropierea lor.
     Rămaseră privindu-se.