Liceul de Criminali [ CreepyPasta Story ]

Capitolul 36

Rosu. E atat de rosu si cald. Mainile mele se afunda in el, cautand sa scoata cat mai mult din el. Cateva picaturi imi sar pe fata din inima care continua sa bata slab, desi a fost separata de corpul de care ii apartine.

- Karina?

Am privit fascinata inima care pulsa in mana mea, simtind o senzatie ciudata in piept. Propria mea inima care incearca sa trimita un mesaj celei pe care o tin in mana. Incet si cu grija mi-as trans pumnul, iar sangele din inima s-a scurs pe mana mea, cativa stropi sarind din nou pe mine. Zambind impacata cu ce am facut, mi-am lins dara de sange care cobora cel mai repede pe mana.

- Karina?

Am aruncat inima spre cel care ma deranja, fara sa ma uit in acea directie. Dupa mi-am afundat mainile in corpul imobil din fata mea, uplandu-mi mainile cu sange. Fara un scop precis, mi le-am plimbat prin el cautand ceva anume, nici eu nu stiu ce. Pur si simplu mi-am imbaiat mainile in sange, pana ce durerea de umar m-a luat prin surprindere. Am tresarit si mi-am scos mainile de acolo.

De cand cu rana facuta de muscatura demonului trebuie sa am grija cum imi misc mana din cauza durerii.

- Ai de gand sa ma bagi si pe mine in seama? spune Jeff suparat si stoarce sangele inca ramas in inima pe care i-am dato in capul meu.

Calma m-am intors spre el si l-am studiat. Fata de cum stau eu asejata, el pare foarte inalt, cu hanoracul patat de picaturi de sange si cu o pata mare acolo unde inima l-a lovit, murdarindu-l. Cateva zile dupa tot ce s-a intamplat in padure, am fost obligata sa zac in pat ca sa ma pot reface. A fost atat de plictisitor ca am inceput sa plang si sa lovesc cu pumnii in pat cand am clacat.

Intr-un final am primit permisiunea sa ies, asa ca l-am luat pe Jeff, rugandu-ma sa mergem la o mica vanatoare. N-am mai facut sa se scurga sange uman de multa vreme, demon sau nu, cu puteri sau nu, placerea sangelui cald, a vietii care se scurge usor dintr-o fiinta umana numai si numai din cauza ta, sentimentul puternic pe care il simti, mi-au lipsit toate.

- Esti sigura ca esti bine? ma intreaba lasandu-se pe vine langa mine.

- Da. De ce n-as fi? intreb confuza, iar el se uita fix in ochii mei.

- Pentru a ucizi...chiar crezi ca este in regula sa faci asta? ma intreaba, iar eu devin si mai confuza.

- De ce n-ar fi? intreb lasandu-mi capul intr-o parte.

Dupa o clipa de ezitare continua:

- Pai, esti sigura ca asta e ceea ce vrei? Adica, inteleg ca pana acum puterile de demon te-au indemnat sa ucizi, dar acum esti doar o fiinta umana. Acum nu mai ai puterea psihica a unui demon, sau puterile tale. Putini oameni sunt cu adevarat destul de puternici sa indure presiunea unei crime. Esti sigura ca esti in regula?

Am tacut o secunda gandindu-ma la ce a spus. Am inchis ochii si am revizualizat crima pe care tocmai am comiso. Cand m-am simtit pregatita sa raspund, am deschis ochii si am tras aer in piept.

- Nu cred ca are legatura cu a fi demon sau a avea puteri. Sa fiu criminala a devenit o parte din mine. Nu ma simt rau ca l-am omorat, simt doar placere. Placerea sangelui, placerea vietii ce se scurge din acest corp, placerea de a-mi simti inima batandu-mi cu putere din cauza adrenalinei.

Am tacut, iar el m-a privit atent. Foarte atent. Devenea chiar infricosetor modul atent cum ma privea. Intr-un final a zambit.

- Presupun ca esti in regula. Mai ales ca ail ai pe profesor Jeff langa tine. O sa am grija sa nu inebunesti sua ceva. Acum hai acasa pana nu incepe prietenul tau sa creada ca te-am rapit sau ceva.

S-a ridicat, iar eu am zambit acceptandu-i mana pe care a intinso sa ma ajute sa ma ridic. Ramasa fara puteri ma simt destul de goala. Simt cum ceva important din mine lipseste, dar nu pot face nimic sa-l recuperez. Tot ce pot face momentan este sa astept si sa vad cum vor decurge lucrurile.

Am mers in liniste spre casa. In camera de zi l-am gasit pe Splendor jicandu-se de-a ceaiul cu Sally.

- Bine v-ati intors copii. Cum a fost prima ta vanatoare dupa atata timp Karina? ne intampina vesel.

De la incidentul din padure, Slender se foloseste de fratii sai ca paznici pentru noi. Intotdeauna este cineva sa ne pazeasca, nu doar pe mine si Noah, ci pe toti elevii Liceului Creepypasta. Acasa, la scoala, chiar si daca iesim la vanatoare in oras, este cineva care ne vegheaza din umbre. " Chiar daca tu esti cea pe care o cauta, un demon mai destept poate rapi un alt elev, stiind ca te vei preda imediat ca sa-l salvezi. Chiar trebuie sa-mi astfel de intrebari cu raspuns evident, sau doar te plictisesti? " imi raspunde de fiecare data cand il intreb. Prima data doar nu m-am prins eu de aceasta idee, dar acum il intreb doar din amuzament..

- A fost uimitor! Mai ales ca pana acum mi-am folosit doar puterile pentru a ucide, a fost minunat sa o fac singura de data asta. spun entuziasmata, iar el rade.

Daca vrei pe cineva cu care sa vorbesti si sa razi, Splendor e cel mai bun. Intotdeauna e prietenos cu noi, desi se cam poarta de parca am fi niste copii mici.

- Ma bucur pentru tine. spune, iar unul dintre tentaculele sale se apropie de mine, mangaindu-ma pe cap.

Am zambit. Imi place sa ma mangaie cineva pe cap. De sus s-a auzit o usa trantita, iar doua secunde mai tarziu E.Jack cobora scarile, cascand, iti dai seama ca dormea din cauza ca nu poarta nimic in partea de sus a corpului. Ar trebui sa-l invat ce e aia o pijama?

- Bine ai venit pitic, cum a fost uciderea? ma intreaba cand ma vede, de la jumatatea scarilor.

- Uimitoare. Iti povestesc dupa ce ma schimb. spun zambind, iar el ma mangaie pe cap cand ajunge langa mine, dar imediat isi retrage mana si o priveste atent.

Pe cea se vedea clar sangele pe care mi l-a scurs Jeff in cap. L-a mirosit, apoi l-a lins foarte concentrat.

- Barbat. Hmm, sa zic, aproximativ 37 de ani? Poate 43. Deci nu e vorba de nici o competitie.

Mi-am dat ochii peste cap.

- E mort. Are vreo importanta?

- Da! Esti draguta, Oricine ar vrea sa se apropie de tine... .

- Eu? Draguta? De cand? intreb incruntandu-ma, iar el imi da un bobarnac jucaus.

- De cand ai venit in liceul nostru. Eventual de cand te-ai nascut. Mi te si imaginez, o fetita de 7 ani, cu o rochita roz, razand. Adorabil. Cred ca as deveni pedofil.

- Ok, sa sun politia acum, sau dupa ce violezi un copil?

A ras si a intrat in bucatarie, lasandu-ma sa il rpivesc din urma, cu o privire de invingatoare.

- Voi face-ti cel mai ciudat cuplu. exclama Jeff, iar eu il lovesc in stomac.

- Unde ar mai fi distractia daca am fi unul normal? intreb inainte sa urc la etaj sa-mi fac un dus.

Mi-a fost dor de viata obinuita de aici. Sau pe cat de obisnuita poate fi viata alaturi de cei din Creepypasta.

___

Capitol nou. Fericiti? Eu da :3 Am nevoie doar de o idee majora de confict, si dupa va pot spune exact cate capitole mai sunt pana se incheie carte. Cu aproximatie zic ca mai putin de 10. Kyaaa, Abia astept ziua aia.

N-am corectat capitolul ca mi-e lene, asa ca ziceti-mi vi daca vedeti vreo greseala.