Dupa tot ce s-a intamplat, cu schimbatul infatisarii, am pornit lenes spre casa. Mi-am pus castile in urechi si am privit ce frumos se vede rasaritul in timp ce merg. In jurul meu au inceput sa se tot adune oameni grabiti spre scoli si slujbe. Pentru o clipa chiar m-a tentat sa ma plimb singura prin oras, dar cand un cascat si-a facut loc printre buzele mele, am renuntat si m-am facut disparuta prin zidul de pe aleea parasita.
O data ajunsa in padure, m-am uitat in jur incurcata. Am tot mers alaturi de cineva acasa, asa ca nu m-am chinuit sa invat drumul. Am facut cateva piruete pe loc pana am ametit, si abia cand m-am oprit am vazut o dara de cateva ambalaje care merge intr-o parte a copacilor. Am pornit usor pe urma acelor gunoaie, pana aproape de casa.
- Multumesc celui care nu face curat. bomban scotandu-mi o casca si dau sa ma apropii, dar sunt oprita de un fosnit in tufisul de langa mine.
Mi-am dat si cealalta casca jos si m-am apropiat, ca sa-mi sara in fata ceva. Speriata ma dau cativa pasi inapoi si cad pe spate.
- Smile! Karina! aud o voce si-l vad pe Jeff cum iese din casa. Karina, fugi!
Il ignor si imi intorc privirea spre cel care ma speriat. Era un caine. Unul cu blana roscata, si cu un zambet larg pe fata, care dezvaluia dintii umani. Parca himnotizata de imaginea lui, intind mana vrand sa-l ating, ignorand strigatele lui Jeff de a ma oprii.
Cand i-am simtit blanita sub mana si a sarit brusc pe mine. La inceput ma simt speriata si astept muscatura, dar aceasta nu vine. In schimb o limba umeda si aspra imi atinge obrazul.
- Smile! incep sa rad si incerc sa-l dau jos de pe mine.
- Gata Smile! Baiat bun! Da-te jos de pe ea! il prinde Jeff de burta si-l da la o parte, cat sa ma pot ridica. Nu-mi vine sa cred, esti prima persoana pe care Smile n-a muscato! exclama Jeff, in timp ce-mi intinde o mana ca sa ma pot ridica.
- Am darul asta de a atrage animalele! mai rad putin si-mi sterg obrazul cu maneca.
Abia acum observa Jeff parul si ochii, caci ramane cu gura cascata si nu mai spune nimic.
- Respira Jeff! Respira! incep sa pocnesc din degete si sa bat din palme pana isi revine.
- Tu! Dar...tu! Adica.. . incepe sa se balbaie pana ii dau o palma. CE DRACU AI PATIT?
- Intreaba-l pe Slender. A fost ideea lui. ridic din umeri si pornesc cu pasi mici spre casa, urmata de el.
- Stii, iti sta bine! imi spune in fata usii si intra rapid in casa, lasandu-ma sa ma uit lung cu Smile.
- A inebunit, nu-i asa? il intreb pe caine, care spre surprinderea mea da din cap in semn ca da.
Am intrat si eu impreuna cu Smile, ca sa-i vad pe BEN si E.Jack stand pe canapea si jucandu-se un joc video. Ii salut cu un zambet radios si ma aplec sa-l mangai pe Smile. BEN isi intoarce privirea spre mine si spune:
- Dar tu cine esti? face ochii mari si il face si pe E.Jack atent.
- Sotia lui Smile, cine crezi? ii zic sarcastic si ma ridic.
- Eh, nu conteaza, tot nu e la fel de draguta cum e Karina. face E.Jack un semn cu mana si da sa continue jocul.
- Nu stiu daca ar trebui sa ma simt flatata ca ma faci draguta, sau jignita ca eu sunt Karina! ma stramb si ma duc pana in spatele televizorului de unde-l scot din priza, si de asemenea, iau si umbra de acolo, caci BEN a sarit in picioare gata de atac.
- Ce te-a apucat? se rasteste la mine. Pe langa ca te mai dai si Karina, mai si opresti jocul! Tu chiar vrei sa mori!
- Da' bine ca-mi zici tu. fac o piruieta si ii arunc o umbra peste gura, sub forma unei bande adezive.
CITEȘTI
Liceul de Criminali [ CreepyPasta Story ]
FanficKarina n-a fost de la inceput un demon obisnuit. Ea s-a alaturat Liceului pentru Criminali Creepypasta printr-un accident, iar acum invata cum sa isi controleze puterile. Prietenul ei cel mai bun este Jeff The Killer si este urmarita de intreaga Lum...