În umbra tainică a nopții, se ascund secretele,
Ca comori pierdute în adâncurile inimii,
Cu cheile lor ascunse în întunericul sufletului,
Așteptând să fie descoperite de ochii curioși.
Fiecare suspin al vântului aduce șoapte misterioase,
Povești nespuse pluteșc pe aripile amurgului,
Și stelele răsfrâng lumini tremurânde peste ele,
Ca un eșafodaj de lumină peste tainele ce zac ascunse.
În inima fiecărei ființe se ascund secrete,
Cufundate în adâncuri neumblate ale conștiinței,
Acolo unde umbrele dansează sub lumina lunii,
Și timpul își croiește drum prin labirinturile amintirilor.
Dar secretele nu sunt întotdeauna întunecate,
Ci pot fi adevăruri subtile ce așteaptă să fie descifrate,
Ochiul blând al iubirii poate să le aducă la lumină,
Transformând misterul în înțelepciune și adevăr.
Așadar, să privim cu răbdare în adâncurile noastre,
Cu încrederea că fiecare secret ascuns are o lecție,
Și să ne deschidem inimile către lumină și către întreg,
Descoperind frumusețea tainelor ce definesc fiecare ființă.
