În lumina palidă a ignoranței,
Mintea se învăluie în umbre,
Ca un cer acoperit de nori densi,
Ce ascund lumina și claritatea.
Ignoranța e ca un zid ce separă,
Inimi ce ar putea bate în armonie,
Împiedicând cunoașterea și înțelegerea,
Într-o lume de prejudecăți și îngustime.
În adâncul ignoranței, se ascund temeri,
Ca rădăcinile unei plante ce nu vrea să crească,
Refuzând să se hrănească din izvoarele înțelegerii,
Și prefăcând tăcerea într-o armură de indiferență.
Dar în ciuda umbrelor pe care le proiectează,
Ignoranța poate fi luminată de lumină,
De dorința sinceră de a cunoaște și de a înțelege,
De a deschide mintea și inima către lumea din jur.
Așadar, să ne străduim să depășim ignoranța,
Să căutăm cunoașterea și să cultivăm empatia,
Căci în lumina înțelegerii descoperim frumusețea,
Și transformăm bariera ignoranței în punți de conectare.
