Layla
Odată ce Ryder a părăsit camera, năucirea în care mă aflam a început să dispară, în timp ce greutatea cuvintelor lui s-a absorbit.
Am reacționat exagerat?
Nu am vrut să reacționez prea mult sau să-l supăr. Creierul meu părea că nu mai funcționează singur. Abia îmi amintesc ce s-a întâmplat în magazie. Primele părți sunt foarte clare, apoi totul se estompează într-o mizerie neclară.
Sunt îngrijorată de cât de mult îl pot supăra. Se pare că nu pot face nimic corect, indiferent cât de mult aș încerca. Vreau doar să-l fac fericit și totul să fie bine. M-a ales cu un motiv și nu m-aș mira dacă ar începe să regrete alegerea făcută.
Nu vreau să ajung ca una dintre acele fete. Nu vreau să fiu aruncată precum un gunoi. Mai ales când am acceptat în sfârșit că îl iubesc.
Trebuie să încerc mai mult să-i mulțumesc.
Indiferent de ce va fii nevoie . Voi învăța să o fac cu zâmbetul pe buze dacă asta vrea el. El face sacrificii pentru oamenii pe care îi iubește, așa că voi face și eu asta pentru el.
Îmi voi remedia greșelile dacă mă lasă, ceea ce sper cu adevărat să o facă.
A avut grijă de mine și și-a arătat dragostea în timp ce eu sunt doar o povară. Nu este corect pentru el. Din acest moment, voi fi ceea ce se aștepta el să fiu.
Oricât de greu ar fi.
O pot face.
Respir adânc, încercând să-mi calmez agitația, așteptând momentul în care se va întoarce. Mi-a legat din nou glezna, așa că presupun că este plecat din casă. Sper să nu fie rănit din cauza faptului că l-am supărat și a plecat.
De asemenea, mă întreb cât timp mă va ține aici.
Dacă se întoarce, dar nu vine să mă deblocheze?
Dacă mă lasă aici?
Nu.
Nu, Layla.
El nu ar face asta.
El mă iubește.
Totul va fi bine de îndată ce Ryder se întoarce.
_____
Ei bine, stau întinsă aici de cel puțin șase ore , iar el nu dă nici-un semn. Am făcut ture dus-întors spre baie de zece ori, am încercat să mă uit la televizor, am încercat să trag un pui de somn, m-am plimbat în cerc și, în cele din urmă, m-am așezat pe pat, așteptând.
Nu pot face nimic altceva.
Stomacul meu a început să mârâie acum o oră, am încercat să ignor senzația , dar nu mai pot.
Se pare că nu mai pot să mă concentrez sau să stau nemișcată când el nu mai este. Anxietatea începe imediat să se cufunde în mine, răsucindu-mi în intestine.
Îmi strâng mâinile și îmi întind picioarele până când aud cum trosnesc.
Eliberând un oftat adânc, mă afund mai mult în pat.
Mă trezesc brusc, când aud ușa trântindu-se.
Cred că în sfârșit am ațipit.
Mișcându-mi capul dintr-o parte în alta, încerc să scap de durerea din gât.
S-a întors în sfârșit și trebuie să fie încă supărat . O să mă revanșez. Am nevoie doar ca el să vină aici.
Am stat cu răbdare, așteptându-l.
CITEȘTI
His Obsession
Romance"- Uhm... Domnule? Pot să vă ajut?" mormăi în timp ce mă uit la el. El izbucnește într-un rânjet uriaș, genul de rânjet pe care îl vezi la copiii mici când își primesc jucăria preferată. El se întinde spre mine și încep să fac pași în spate încercân...
