Amprente

Capitolul 17

Respiră MJ! Calm, respiră, așteaptă, respiră, liniștește, nu îmi iese nimic din toate astea, tipul ăsta ma scoate din sărite. Felul în care se comportă cu Isa mă scoate din sărite,  norocul e ca Connor m-a avertizat ca o sa fie așa și să-l las în pace, iar pe Isa să stau cu ochii pe ea și să o las să facă ce vrea ea.

Dar Harry întrece limitele, am ieșit afară cu el pe urmele mele pentru ca simt ca dacă stau acolo o să-i înfig o scândură în cap.

-Ce înseamnă asta? Spune el nervos.

-Ce anume?

-Femeia aia, la ce e aici?

-Știi de ce e aici, nu are rost să mă întrebi!

-E proiectul meu!

-Nu, e al meu, e compania mea și a lui Connor, tu ești doar un angajat!

-La fel ca ea!

-Nu, ea e imediat după mine și Connor, e aici pentru ca e mana lui dreapta și subalterna mea.

-E o femeie!

-Si?

-Nu știe nici pe ce lume trăiește!

-Stai, stai așa și tu crezi ca știi?

-Eu nu pot să lucrez în condițiile astea.

-Și ce condiții? Ți-a zis ca trebuie sa verifice calitatea lemnului doar atâta.

-Am făcut-o deja!

Ceva îmi spune ca lucrurile  nu stau chiar așa.

-Ai văzut noul proiect pe care l-am încheiat?

-Cu fațada hotelului, normal e cel mai mare proiect al vostru și v-ați întrecut și pe voi sincer.

-Mă bucur ca recunoști valoarea când o vezi, dar te-ai uitat la numele arhitectului?

Acesta scoate telefonul și începe să caute, după ce găsește ceea ce trebuia să vadă de la început, un zâmbet larg îmi încarcă fața.

-Ea?

-Chiar ea!

-Nu îmi pasă eu nu lucrez cu așa ceva!

-Gata până aici ți-a fost.

Îmi iau avânt și îi trag un pumn direct în față fără să îl menajez deloc.

-Am vrut să fac asta din prima clipă în care ai privit-o și ma simt atât de bine acuma ca am făcut-o, ești concediat! Nimeni nu se ia de Isabela Palmer, ai înțeles!

I-aș mai da una dar telefonul îmi sună și de obicei trebuie să răspund, când îl scot și văd numele Lidiei, răspund pentru ca ea nu mă suna niciodată.

-Unde e Isabela?

E agitată și cred ca și plânge.

-Cu mine! Îi spun

-Dă-mi o la telefon.

-Cu mine la hotel, nu chiar cu mine!  Încerc să-i explic

-Isabela a pățit ceva, vorbeam cu ea la telefon și deodată s-a auzit o ca o bubuitură apoi sa întrerup! Caut-o MJ!

Când o aud pe Lidia panica pune stăpânire pe mine și încep să fug spre hotel.

-Isabela! Strig în jurul meu încercând să o găsesc.

-Isabelaaa!

Când nu mi se răspunde, simt cum inima mi se strânge în piept.

-Isabela, răspunde!