Capitolul 6: Prima noapte din cele peste o mie

12 3 0
                                    


A doua zi,cu un geamantan într-o mână și o geanta in cealalta mana,Iza îl astepta. Niciodată nu fusese gata la timp,înainte de a pleca undeva. Acum însă, fusese gata cu 15 minute înainte de ora stabilita. 

Bărbatul își făcu apariția la volanul altei mașini. O mașină 4x4 neagră. Mult mai mare și mai impunătoare decât mașină sport pe care o folosise zilele trecute. 

-Bună iubito! Asta e tot?

-Bună! Da. 

-Da-mi voie ,și ii luară geamantanul din mana,apoi ii deschise portiera din dreapta șoferului. 

Odată urcați în mașină,porniră spre noua ei casa pentru următoarele 3 luni. Însă ce nu știa Iza, era ca acele 3 luni ,se vor transforma în 3 ani.

-O sa îți fac loc în dressing. Cu siguranță vei avea nevoie. Mergem la cumpărături zilele viitoare. 

-Îmi plac hainele mele,în caz ca intentionai sa îmi sugerezi sa le schimb. 

-Și mie îmi plac hainele tale,însă prefer sa te vad doar eu îmbrăcată asa. Când vom ieși undeva,vei purta ceva mai mult decât o pereche de pantaloni scurți care nu îți acoperă decât jumătate din fese. 
Și pentru numele lui Dumnezeu, poarta bustiera sau sutien. 

-Nu le suport. Știu ca sanii mei nu sunt tocmai visul oricărui barbat, dar nu vad rostul unei bustiere sau a unui sutien. Mai mult ma incomodează. 

-Sânii tai sunt perfecti. Sunt sigur ca sunt perfecti,dar prefer sa ii vad doar eu. 

Fata nu mai avea drept la replica. Nici măcar nu își mai găsea cuvintele,dar își făcu curaj sa întrebe ceva ce o macina de când au ajuns acasă la el. 

-Voi dormi cu tine?

-Pai cu cine vrei sa dormi? Cu mama?

-Ma gândeam ca o sa dorm singura. Am nevoie de liniște sa învăț. 

-Vei învața ziua în biroul meu.Nu o sa înveți noaptea,asa ca nu te voi deranja foarte mult. 

-Nu cred ca pot sa fac asta,scuza-ma. Iza se repezi spre ușa, dorea sa fuga de el,sa fie singura, însă el o apuca strâns de brat și o obliga sa se uite în ochii lui pătrunzători. 

-Chiar asa dezgustator îți sunt? Chiar nu mă placi deloc?

-Nu e vorba de asta...

-Dar?

-Nimic. O sa fac cum spui tu. 
Iza lăsă capul în pământ nemaiavând curaj sa mai spună ceva. Felul în care el se aprinsese doar din simplul fapt ca ea își dorea sa fie puțin singura,o speria în aceeași măsură cum o și impresiona. Nu credea ca pe el îl va interesa asa de mult părerea ei despre el.

-Asa ma gândeam și eu,zise Adrian.  Fa-te comodă. Eu merg în oraș cu treaba. Când vin vreau sa îmi prezinti un program al orelor de învățat. Ne vom consulta împreună și în privința orelor de antrenament și sa nu uitam de meditatiile la chimie și biologie. Ti-am găsit deja o profesoara. 

Pana sa apuce Iza sa spună ceva,el deja plecase. 

Iza a început de îndată sa își noteze tot ceea ce avea de făcut. Trebuia sa fie foarte atenta la blibiografia propusa pentru examenul de admitere la facultate. După vreo cateva ore reușise sa aibă o idee de ansamblu asupra a ceea ce avea de învățat. Spera ca Adrian sa fie de acord cu notițele ei. Deodata la usa dormitorului batu cineva...

-Da. Cine este?

-Eu sunt,Alexandru. 

-Bună Alexandru! Ce bine ca te vad! Ști unde as putea sa îmi pun și eu cărțile?

Povestea TatăluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum