Focul Roșu al Dimensiunii - [Vol. 2]

Capitolul 14: Umbrele trecutului

Lumea părea mai tăcută după căderea Căpcăunului, dar fiecare pas al Alinei și al lui Kael răsuna greu pe pământul lovit de lupte. Alina simțea încă prezența întunericului, un fior rece ce o urmărea chiar și atunci când soarele începea să se ridice în orizont. Pe măsură ce înaintau, pădurile din jur păreau să se adâncească într-o liniște neliniștitoare, iar umbrele se formau ca niște colțuri de pericol ascunse în spatele fiecărui copac, în fiecare piatră.

„Este ceva în neregulă,” spuse Kael, privind atent în jur. „Și știu că nu e doar de la rănile noastre. Căpcăunul a fost doar un mesager. Cel care se află în spatele lui încă nu a făcut tot ce și-a propus.”

Alina ridică din umeri, dar un sentiment ciudat o cuprinse. „Ce vrei să spui, Kael? Că răul nu a fost înfrânt? Că totul va începe din nou?”

„Nu înțelegi… Răul nu vine dintr-o simplă ființă. Vine dintr-o entitate mult mai puternică, mult mai veche. Asta nu este doar o bătălie de supraviețuire; este o luptă cu ceea ce ne-am ascuns adânc în sufletele noastre.” Kael se opri și își întoarse privirea spre Alina. „Trebuie să mergem la sursa acestui rău. Trebuie să ajungem în Templul Umbrelor.”

Alina se opri, surprinsă de cuvintele lui. „Templul Umbrelor? Nu am auzit niciodată de așa ceva.”

„Este un loc ascuns în cele mai adânci colțuri ale acestei lumi. Un loc în care puterea întunericului s-a născut. Dacă vrem să înfruntăm cu adevărat răul, trebuie să distrugem sursa lui.”

Alina își strânse pumnul și privi spre orizont. „Și cum vom ajunge acolo? Nu există hărți, nu sunt indicii. Nu avem decât o poveste, o legendă.”

„Tocmai din acest motiv trebuie să ne urmăm instinctele. Lumea aceasta ne vorbește, Alina. Nu cu cuvinte, dar cu semne. Trebuie să învățăm să le citim.”

Privirea Alinei deveni adâncă și determinată. „Dacă acest loc este sursa răului, atunci acolo vom înfrunta adevăratul dușman. Vom merge.”

În acel moment, un vânt puternic suflă prin pădure, iar aerul deveni greu, îmbibat cu o tensiune aproape palpabilă. Alina și Kael știau că nu aveau mult timp. Ceva în jurul lor se schimbase, iar călătoria lor abia începuse.