Era sâmbătă, ziua pe care o aşteptam cu nerăbdare. Aveam nevoie de răspunsuri.
-Zi care-i treaba. a început discuţia indiferent.
-De ce te-ai schimbat? am întrebat brusc.
El s-a uitat preţ de câteva clipe la mine, nezicând nimic.
-Fără motiv. a spus scurt.
-Totul are un motiv, până la urmă. am oftat adânc. Nu folosi pretexte, m-am uitat la el.
-Dacă te gândeai puţin mai bine şi te interesa cu adevărat de mine... a început el să vorbească, evident, nervos, Nu mă mai întrebai porcăriile astea.
Eu doar mă uitam neutră la el.
-Dă-mi voie. a spus şi a plecat fără să mai spună nimic.
Mă uitam în gol, gândindu-mă la ce tocmai mi-a replicat.
-Poate aşa erai de la început. am şoptit, adresându-mă lui Luke.
__________________________________________________________
Mi-a fost observată abşenţa=)))?
Okey, deci ăsta e capitolul 22. Sper că v-a plăcut şi scuze că nu am mai postat am avut un program încărcat :3.
Până data viitoare, v-am pupat pe pălărie =)).
CITEȘTI
Maybe || Luke Hemmings
Fanfiction' -Nu ştiu ce să fac. ' ' -Doar, iubeşte-mă, te rog. ' ' -Poate... deja o fac. ' Toate drepturile rezervate 2015-2018 ; ©RoxanaTDG