Maybe || Luke Hemmings

xlvi

Am analizat situaţia din nou, nu puteam să îi spun lui Calum tot ce se întâmplă.

Nu voiam să se îngrijoreze în legătură cu mine. Deşi era prea mult, trebuia să ţin în mine.

-Deci, a început prelungind cuvântul. Ce ai de spus? m-a fixat cu privirea.

Am dat din cap dezaprobator şi am ridicat mâna ca să dau înapoi.

 -Nimic, uită ceea ce am spus.am zâmbit şi el a ridicat din umeri, semn că nu mă mai înţelege deloc.

Nici eu nu mă mai înţeleg. Vorbesc numai prostii şi fac prostii şi totul e aşa de confuz.

Doar vreau să nu mai simt nimic, să fiu o stafie fără suflet şi fără sentimente. Să fiu de piatră.

Ar fi mult mai uşor pentru toţi aşa.

Cred că m-am îndragostit de Luke doar pentru că era singura mea companie masculină.

Poate el merită ceva mai mult.