Carpe Diem

Capitolul 14-Acest Cameron

Imi simteam tot trupul tremurand. Era cea mai nepotrivita seara sa se lase frigul. Ma apropiam cat de tare puteam de foc.

-Iti e frig? Ma intreba Cameron, intinzandu-mi un bol de plastic, plin cu fasole, porumb, ardei si alte legume din conserva.

-Putin. Ii marsturisesc eu,mestecand incet prima gura de mancare.

-Vrei sa te incalzesc? Ma intreba, privindu-ma cu coada ochiului, in timp ce isi umplea bolul cu acea mancare improvizata.

-Ma descurc. Il refuz eu categoric. Daca ma tinea in brate, mi-ar fi fost mai dor de Luke si de bratele lui mari si calde.

Imi aprind una dintre putinele tigari pe care le mai aveam. Stateam tragand din tigara si mancand o mancare pe care as vrea sa nu mai fiu nevoita sa o mananc vreodata.

-Cum ai ajuns aici? Il intreb incercand sa par non-salanta.

-Unde aici? Facu Cameron pe nestiutorul.
-La scoala de corectie. Ii explic eu, desi eram foarte constienta ca stia la ce ma refeream. Cameron era foarte usor de citit, mult prea usor.

-Tu de ce ai ajuns? Evita el intrebarea. Am scarsnit din dinti, iar el a chicotit mandru, frecandu-si palmele intre ele.

-M-au trimis ai mei ca sa ma disciplinez. Ii explic eu fara pic de ingrijorare.

-Dar ce ai facut?

-Am baut. Ii explic eu. Chiar nu imi placea faptul ca ma interoga, desi el nu vroia sa-mi spuna ceva despre el.

-Cand vin sa te ia?

-Nu suntem la interogatoriu. Ii dau eu taios replica, incercand sa ii opresc intrebarile excesive.

-Stiu.

-Atunci de ce ma interoghezi?

-Vreau sa aflu mai multe despre tine. Imi raspunde, incercand sa fie foarte inocent si aruncand bolul gol intr-o parte.

-Dar si eu vreau sa aflu mai multe despre tine.

-Magia sta-n mister.

-Atunci de ce vrei sa afli mai multe despre tine.

-Tu esti insuti magie, nu ai nevoie si de mister.

-Nici tu nu ai.

-Ba da. Eu sunt Cameron.

-Stiam ca esti Cameron. Toate fetele din campus sunt topite dupa tine.

-Pe mine nu ma intereseaza nici o fata din campus.

Eu raman tacuta. Nu mai stiam ce sa spun. Fara sa imi dau seama acum stateam incomfortabil de aproape de Cam, a carui corp il atingea pe al meu. Avea o piele fina si calda, exact ca a lui Luke.

Trebuia sa imi iau gandul de la el. Ma facea sa ma simt fara vlaga doar imaginea lui sau gustul dulceag al buzelor lui sau atingerile lui fine care imi invadau capul.

Eram aici cu Cameron, care mao avea putin si ma lua in brate. Ma lipeam tot mai tare de el, doar pentru ca atingerile lui imi aduceau oarecum aminte de cele ale lui Luke, insa le lipsea acea vibratie specifica doar acelor doi ochi albastri si adanci ca marea.

-Tu de ce ai fost adus aici? Il intreb eu de el. Imi intorc capul spre el, insa fara sa imi dau seama ne afla atat de aproape ca ni se atingeau fruntile.

I-am inhalat mirosul. Era total diferit de cel cu care eram obisnuita. Era dulce, desi avea unele tente de fum de tigara, insa nu atat de puternice ca cele de la Luke.

Mirosul lui Luke era dominant, a lui Cameron era unul de egalitate, care iti dadea o siguranta efemera. Mirosul lui Luke era unul care iti facea inima sa tresara, unul pe care il asociam cu adrenalina si cu o viata fericita.

-Cum am zis, magia sta in mister.

-Eu urasc misterul. Ii zic, incercand sa il fac sa imi zica ce vroiam sa aflu.

-Am furat. Imi raspunde el non-salant.

Fara nici un motiv, nu il credeam. Nu aveam incredere in el ca imi spune adevarul, vocea lui imi dadea un indiciu in faptul ca ma minteam. Nu l-am mai intrebat nimic despre acel mesaj, fiind constienta ca nu o sa imi zica mai mult.

-De ce vrei sa mergi dupa tampitul ala? Ma lua la interogat Cameron. Cand am auzit asta, mi-am simtit inima batand mai tare.

-Sa nu mai zici niciodata asta despre Luke. Zic eu, punand accent pe fiecare silaba, insa incercand sa imi pastrez vocea calma.

-De ce?

-Pentru ca nu e un tampit. Zic. Acum vocea mi se ridica mult, iar pumnii mei mici s-au incordat, incercand sa par amenintatoare.

-Te-a violat. Raspunde sec, privindu-ma de peste umar.

-Ba nu.

-Atunci ce a facut? Ma intreba, intorcandu-se cu tot corpul.

-Nimic ce ar putea sa te intereseze.

-Olivia, recunoaste ca te-a violat. Apoi, te-ai indragostit de el si nu vrei sa accepti.

-Cameron! Il intrerup eu.

Nimeni nu se lua de Luke. Luke nu m-a violat, Luke ma iubeste, trebuie sa il salvez pe Luke.

-Ce e? Acesta e adevarul.

-Ba nu. Luke ma iubeste si eu il iubesc pe el. GATA!

Cameron se intoarse in pozitia initiala, plescaind din buze si avand grija de foc. Am luat fiecare cate o gura de alcool pentru a ne incalzi. Era o noapte incredibil de friguroasa.

-Vroiam sa zic, incepu Cameron sa imi explice, ca Luke nu te merita.

I-am simtit varfurile degetelor pe bratul meu insa nu am reactionat. Doar m-am intors un pic cu fata spre el, ca sa observ ca ma fixa cu privirea.

Respiratia lui se izbea de fata mea. Incerc sa ma departez usor de el.

-Luke nu te merita. Esti minunata. Luke e un criminal. Repeta Cameron.

Imi prinse barbia intre degete, apropiindu-mi buzele de ale lui. Eram paralizata de frica. Ce sa fac? Cameron era aproape sa ma sarute.

Trebuia sa il opresc, insa muschii imi erau pur si simplu inghetati. Ma misc usor, insa Cameron era foarte hotarat in legatura cu asta.

Buzele ni s-au atins. I le simteam vibrand usor peste ale mele. Aveau un gust dulce, foarte pasional, insa acest gust simplu ma facea sa tanjesc mai mult dupa gust celor ale lui Luke.

Ma trag usor, facandu-l sa se desparta de mine. Nu eram sigura pe asta si trebuia sa ma opresc. Cameron se uita cu ochii holbati la mine, insa apoi isi redresa expresia faciala.

-Ce a fost asta? Intreb eu total bulversata.

-Eu ma culc. Opri Cameron discutia.

-Si eu ma culc. Adaug eu.

Merg spre sacul de dormit pus intr-o parte, chiar langa cel a lui Cameron. Ma intind rapid, incercand sa ma incalzesc, insa eram departe de foc si imi sinteam picioarele tremurand.

Am stat asa ceva timp, incercand sa ma incalzesc, dar fara succes. Cameron nu parea sa aiba vreo problema. Trebuia sa recunosc ca era o noapte superba. Cer plin de stele si mirosul de rasina arsa. Ficul pcbea molcon destul de aproape ca sa il aud, insa mult prea departe ca sa ma pot si incalzi la flacara sa.

-Iti e frig? Ma intreba Cameron aproape in soapta.

-Da. Marturisesc eu obosita.

Cameron ofta si se apropie de mine. Mana lui trecu peste soldul meu. Imi pun capul la el pe piept, straduindu-ma sa ma incalzesc si asa s-a si intamplat.

-Noapte buna. Imi sopti Cameron, buzele lui fiind foarte aproape de urechea mea. Buzele lui imi mai oferira un sarut scurt pe tampla, facandu-ma sa adorm instant.

Hey! Stiu, capitol nou. Adevarul este ca m-a prins insipiratia in acest weekend. Vreau sa va anunt ca am stabilit zilele in care am sa postez cate un capitol, anume duminica si miercuri. (Nu ma intrebati cum le-am ales.)

Acesta este urmatorul capitol. Nextul vine miercuri. Sper sa va placa. Scuzati greselile!