Capitolul 38 - Ai incredere in mine...

57 6 1
                                    

-Am ajuns. Imi zice cand intrasem in frumosul oras New York.

Simteam ca m-am intors acasa. Spre deosebire de aerul curat in care traisem in ultimele 2 saptamani, aici totul mirosea a transpiratie si benzina.

Am mers incet prin aglomeratia infernala, insa care ma facea sa realizez ca in sfarsit am ajuns acasa dupa 6 luni departe de toti pe care ii iubeam.

-Esti pregatita? Ma intreaba Matt fara sa se uite la mine.

-Pregatita pentru ce? Mi-am ridicat capul si ma asteptam sa dau de privirea lui puternica, insa nu.

-Sa iti revezi familia dupa atat timp cat ai fost departe de ei. Imi explica Matt cu un ton rece.

-Da, adica nu e asa de marte chestie. Mint eu, incercand sa par cat de relaxata puteam.

-Sierra, amandoi stim ca minti. Esti prea stresata.

Faptul ca vorbea linistit, incet ma nelinistea. Desi stiam ca el era calm mereu, acum era mult prea linistit.

-Am ajuns. Imi zice in timp ce tragea masina in fata casei.

Aleea era exact cum mi-o aminteam. Nimic nou. Nimic schimbat.

-Cat timp am?

-Pai, ti-am zis... 15 ore sau stii ce vreau.

-Erau 20 de ore! Ma revolt cand am auzit raspunsul.

-Pisi, eu am creat jocul. Ai 15 ore. Intarzii si stii intamplarile.

-Dar erau 20 de ore.

-Le vrei sau putem sa mergem undeva ca sa te pot exploata? Imi zice in timp ce imi pune mana pe picior.

-Le vreau. Zic in timp ce deschideam portiera.

Si eram pe alee. Urma sa fie o mare zi. Simteam cum imi creste pulsul. Eram in fata usii. Eram gata sa bat.

Mi-a luat toata puterea si multa rabdare ca sa pot sa bat. Si am batut.

Am stat cam 10 minute asteptand pana cand am auzit cheia invartindu-se in usa. Nu stiam ce ar trebui sa fac, poate trebuia sa fug.

Ceva in fiinta mea ma tinea prea tare ca sa fug din calea acesrui moment, dar o mie de ace ma impingeau din locul ala.

Imi dadeam seama ca e acum sau niciodata. Imi dadeam seama ca daca fug si nu ii vad, numai am o a doua sansa sa ajung in New York si ca Matt ar fi destul de nervos ca a venit degeaba. Nu puteam sa dau inapoi.

Nu voiam asta.

Voiam sa dorm la mine in camera.

Si toate acele 3 secunde care au fost in timpul in care se deschidea usa au fost cea mai mare povara.

-Liv! Se aude vocea mamei.

Insa nu m-a imbratisat. Statea in pragul usii si nici eu nu avea curaj sa ma uit la ea. Era greu si dureros sa o vad din nou dupa atat timp. M-am aruncat in bratele ei. Masina tatei era pe alee, dar el nu era acolo, cel putin nu il vedeam eu.

-Mama, e o poveste foarte lunga si compl... Incep eu ca sa ii explic, dar ma opresc cand se arunca asupra mea cu bratele deschise.

-Mi-a fost foarte dor de tine, draga. Stiam ca ai sa vii. Intra!

Nu mai intelegeam nimic. Vestea de la scoala era ca murisem, iar mama imi spune acum ca stia ca ma voi intoarce. Ma uitam suspicios la ea si la modul calm in care mergea la brat cu mine in drum spre sufragerie.

Am scos un mic tipat pe care nu l-am putut identifica daca era de fericire sau de groaza cand l-am vazut pe Cameron stand pe canapea, alaturi de tata care fuma ca de obicei din pipa lui veche si lunga.

-El ne-a zis ca vei veni. Zice mama, facand un gest catre Cameron, care-si afisa obisnuitul zambet.

Mama si tata m-au luat in brate, dar m-am simtit aproape ca imbratisata de doi roboti.

-Pot merge putin sus cu Sierra ca sa vorbim? Intreba Cameron, ochii lui ciocolatii prinzand aceleasi reflexii de chihlimbar.

Nu astepta raspunsul alor mei ca ma lua de incheietura si ma trase dupa el pe scari. M-am supus si am urcat pana in camera mea.

-Mi-a fost dor de tine! Imi zise,luandu-ma in brate si incercand sa ma sarute. Fac un pas inapoi, refuzand sa fiu atinsa.

-Ce cauti aici? Ii zic incet, pe un ton taios.

-Cum adica ce caut aici? Te-am cautat foarte mult. Si eu si Gabriella.

-Dar nu ai venit sa ma iei din locul ala.

-Ti-au facut ceva? Intreba, facand un pas inapoi si analizandu-mi corpul.

-Nu, Cameron! Au stat si s-au uitat la mine tot timpul asta. E Craciunul, Cam! Tip, gasticuland prin aer.

-Stiu. Dar stii ca nu puteam sa vin sa te iau singur de acolo. Ei sunt multi, inarmati. Se scuze, incrutisandu-si mainile la piept.

-Normal ca mi-au facut, chiar multe. Luke, Matt.... zic, vocea mea aspre devenind moale la pronuntare numelui lui Matt.

-Nici nu vrei sa stii cu ce se ocupa Matt. Imi zice, intrigandu-ma.

-Ba chiar vreau. Ii zic, apropiindu-ma.

-Matt detine un dosar impresionant de crime organizate, violuri, prostitutie, afaceri cu carne vie, rapiri. Adica, draga si naiva mea Sierra, va profita de ce e in tine pana nu va mai fi nimic. Imi zice cu ochii fixati pe pantalonii mult prea scurti si maieul decoltat.

-Daca nu a facut deja asta... soptesc.

-Draga mea, crezi ca e asa de mult ce a facut pana acum? Iti zic eu ca la cum esti a facut-o de doua sau de trei ori. Dar, camd te futi zilnic cu toti cei din grup, de doua ori pe zi, nu o sa iti fie bine.

Ma facu sa ma infior ceea ce zisese. Nu voiam sa ma vad intr-o situatie de genu. Eu nu eram facuta pentru asa ceva. Ma simteam in pericol. Cam ma putea minti, dar si Matt putea sa-mi faca multe si simteam asta de fiecare data cand ma atingea.

As fi putut sta acolo uitandu-maa la chipul lui Cam doar ca sa ma calmez, insa trebuia sa fac ceva.

-Sierra, mi-a fost dor de tine. Stiu ca o sa vina inapoi dupa tine, asa ca hai sa mergem. Nu vreau sa te pierd.

-De unde stiai ca Matt o sa ma lase sa vin aici?

-De asta nu eram sigur. Stiam ca ai sa vrei sa vii. Stiam ca Matt te va lasa sa vii. Macar sa-i vezi printre gratiile de la o cusca.

-Cam, am sa ma intorc. Daca plec cu tine si ma prind, nu vreau sa stiu ce am sa patesc.

-Sierra, eu nu te las sa pleci. Matt va profita de tine. Te rog. Ai incredere in mine! Zice, sarutandu-ma.

Am aproape o luna de cand nu am mai postat. Scuze... am sa recuperez. Piesa de la media e: cold water interpretata de Justin Bieber&Major Leazer.

ENJOY!

*PROMIT CA POSTEZ MAI DES*

Carpe DiemUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum