Devilicious.

7. El Diablo

Păşisem pe un hol destul de îngust, întunecat. Kevin a aprins lumina într-o secundă şi am înaintat. În faţa noastră apăruseră 5 matahale, care se presupunea că vor fi bodyguarzi în fiecare seară, deci trebuia să mă obişnuiesc cu chipurile lor deloc prietenoase. Le voi vedea destul de des. Deşi corpul lor era enorm şi ar face pe oricine să se simtă ca o furnică în faţa lor, nici expresia facială nu era mai blândă. Păreau duri, genul ăla de bărbaţi pe care nu vrei să-i superi vreodată şi stăteau mereu încruntaţi. 

Aşa zisul bar era imens. Într-o încăpere uriaşă era aşezat barul, exact în mijloc, în jurul lui fiind mese, iar în spate, separeuri, bineînţeles. Barul era rotund, fiind plin de sticle de băutură şi.. pahari sparte. Vom avea mult de curăţat. Nici mesele şi scaunele nu erau la locul lor, de parcă o bătălie grea se consumase acolo. Mici scene cu bări pentru dansat erau aşezate printre mese, astfel încât, oriunde te aşezi, oricum vezi câte o femeie dansând. 

În spate, erau câteva scări, ce duceau spre sala de jocuri. Jocuri de noroc, desigur. Şi acolo era un bar aşezat pe colţ, plin de băuturi, la fel ca celălalt. Restul colţurilor aveau la fel, scene pentru dansatoare. Locul ăsta probabil va fi plin de femei uşoare, exact cum bănuiam. 

La etaj nu urcasem, pentru că nu eram interesată de cum arată camerele în care femeile lui Aliid îşi desfăşoară activitatea. Oricum, acolo curăţaseră chiar ele singure. Noi trebuia să ne ocupăm doar de bar. 

I-am văzut şi pe ceilalţi intrând. Nici unul nu analizase locul, părea că le e greu până şi să privească. Fiecare se apucase să strângă câte ceva, iar Blair făcea totul cu lacrimi în ochii. Lacrimi pe care le ştergea cu dosul palmei chiar înainte să cadă. Îmi părea atât de rău să o văd aşa. Nu-mi puteam imagina ce durere îi provoacă locul ăsta, câte amintiri chinuitoare îi aduce. 

Băieţii mutau şi aranjau mesele şi scaunele şi aduceau cutii cu diferite pahare noi. Eu aranjam sticlele de băutură şi paharele de la bar, Blair mătura, iar Dara ştergea mesele şi scaunele. Aveam impresia că nu se mai termină murdăria. Părea totul neatins de ani de zile, deşi nu a trecut nici pe departe atât de mult timp. 

- Hei, Jess...te ajut cu aia? întreabă Kevin, văzând că nu ajungeam pe ultimul raft al barului prea bine. Am zâmbit înmânându-i sticla imediat. 

- Unde e.. Damon? întreb eu, lăsându-mi gura să o ia înainte. Dispăruse de aici de câteva minute bune. Îl urmărisem pe furiş, cu privirea, în tot timpul ăsta. Simţeam nevoia să-i spun ceva, dar nu ştiam ce şi nici nu vedeam vreun rost. Cred că vroiam doar să vorbesc cu el, ceea ce e absurd. 

- Pune tot ce trebuie pentru sala de jocuri. El se pricepe şi.. vede dacă lipseşte ceva.  

- Mhm.. am murmurat eu. 

Trupul lui Kevin se apropiase prea mult de al meu şi mă simţeam.. stânjenită. Doamne, sper că nu are de gând să mă sărute sau ceva, pentru că nu e momentul! Braţele lui s-au încolăcit după şoldurile mele, lipindu-mă la propriu de el. Mi-am pus mâinile pe pieptul lui, încercând parcă să pun o barieră între noi.  Am înghiţit în sec când l-am prins muşcându-şi buza în timp ce privea spre buzele mele. O muşcasem şi eu pe a mea, fără să vreau. Îmi plăcea Kevin, dar.. nu suficient de mult ca să-l la să-mi intre pe sub piele. 

- Avem treabă, lăsaţi giugiulitul! ţipă Damon vizibil enervat, în timp ce coboară scările.

Kevin se depărtase puţin, distras de iritabilitatea lui Damon, care părea mereu prezentă. 

- Mişcă, Kev! Am nevoie de ajutor aici, spune iarăşi, când vede că brunetul nu se depărtase suficient de mine. Ce naiba e asta, cumva o criză de gelozie, sau ce? Kevin doar şi-a dat ochii peste cap, apoi m-a tras într-o îmbrăţişare. Mi-am ascuns capul în tricoul lui, simţindu-i parfumul ce lăsa impresia de prospeţime şi masculinitate. Văzând că pe Damon îl enervează asta, mi-am plimbat mâna pe pieptul lui, sărutându-i linia maxilarului. Nu ştiu de ce naiba făceam asta, parcă vroiam să-l văd pe Damon turbând că ating şi sărut pe altcineva. Nu-mi păsa de Kevin în timp ce făceam asta, mă gândeam numai la cum fierbe diavolul ăla în suc propriu şi... la buzele lui, la sărutul de pe coridorul şcolii. Doamne, a fost atât de intens!