Complicated

The theory of...?

   -Jessica a fost cea mai buna prietena a mea, femeia care mi-a salvat viata si cea pe care am iubit-o mai presus de orice! (Se uita la mine cu o privire trista in timp ce ma conducea spre micuta canapea de langa perete. Eram bulversata de marturisirea lui. Nu stiam daca raspunsul lui mi-a frant inima sau simteam acel val de tristete deoarece el era asa de afectat)

           -Imi pare rau ca ti-ai pierdut sprijinul! Nu e nevoie sa continuii! (Am zis asta dintr-un motiv egosit. Nu voiam sa stiu cat de fericit l-a facut alta femeie pentru ca stiam ca eu nu pot sa-i ofer fericirea aceea. Eu sunt distrugerea. Nimic bun nu ramane fericit langa mine!)

           -Nu, vreau sa-ti vorbesc despre ea. Nu am vorbit cu nimeni despre ea. E sansa mea sa las trecutul in urma si sa ma gandesc la un viitor!

           -Atunci, sunt aici sa te ascult! (L-am luat de mana, in semn ca il sustin si asteptam cu sufeltul la gura sa aud o poveste fara final fericit.)

          - Eu si Jessica am crescut impreuna, am facut scoala impreuna si cand eram in primul an la facultate amandoi am realizat ca nu putem sta unul fara celalalt. Am decis sa formam un cuplu si ne-am mutat impreuna! A fost singura fata pe care am prezentat-o parintilor mei. Dumnezeule, voiam sa o cer in casatorie. Am rugat-o sa ma lase sa o pictez, urma sa-i expun tabloul la Chicago peste cateva saptamani. Tabloul cu ea, trebuia sa fie piesa de rezistenta a expozitiei doar ca... Atunci cand i-am spus ce planuri am cu tabloul ei, s-a enervat. Mi-a spus ca e un tablou intim si ca nu isi imagineaza cum ar fi sa fie recunoscuta  pe strada. Am insistat dar ea s-a enervat, a luat masina si a demarat in tromba. A fost cea mai mare cearta a noastra. Am fost un imbecil! In loc sa o sun sau sa o caut pentru a o linistii, am ramas acasa in liniste. O acuzam ca e egoista si ca nu isi doreste sa devin cunoscut deoarece nu ma lasa sa expun cel mai bun tablou al meu. Am fost un imecil deoarece stiam cat de timida este si cat de mult tine la identitatea ei secreta. Si ea picta dar se folosea de un pseudonume. (Vocea lui tremura si am vazut lacrimi. Era pe punctul de a plange! Era un tablou atat de trist, sa-l vad pe el, un barbat puternic si optimisit in starea aia deplorabila.  M-am apropiat de el si i-am cuprins umerii in semn de solidaritate. I-am facut semn sa continue)

          -Nu m-am gandit niciodata ca Jessica o sa se stinga inaintea mea dar a facut-o! In seara aceea, in nebunia ei, a scapat masina de sub control si a ajuns sub rotile unui camion. Politia si paramaedicii au gasit-o moarta dar cu telefonul pe scaunul din dreapta. Mi-a scris un mesaj si se gandea daca sa mi-l trimita sau nu! "Iarta-ma Nate, am fost surprinsa ca ai vrea sa expui un tablou cu mine, care sunt asa de stearsa si fara expresivitate. As fi incantata sa-l expui daca asta te-ar face fericit! Iarta-ma, te iubesc!" 

            -O Dumnezeule, probabil ca asta te-a daramat! (eram in stare de soc. Jessica il iubea mai presus de orice! Poate de aia a pierdut controlul masini, poate nu era atenta la volan din cauza telefonului. A murit crezand ca Nate era suparat pe ea.)

           -Da, pentru ca ea mi-a salvat viata! Ea mi-a aratat o viata mai buna si tot ea a fost cea care, mi-a deschis ochii spre pictura si arta iar eu, eu nu am putut sa o fac fericita. A murit numai din vina mea si a ambitiilor mele! (Acum plangea in hohote. Si-a sprijinit capul in palme si plangea. Femeile plang din orice dar sa vezi un barbat plangand... Era depresiv)

           -Hei, nu te invinovatii! Nu a murit din cauza ta!Ea a reactionat din impuls si nu a fost rationala. Intentiile tale erau nobile si sunt sigura ca ea a stiut asta! Crezi ca ea ar fi fericita sa vada cum te chinui tu? Trebuie sa-i dai drumul Nate! Las-o si pe ea sa fie fericita si ingaduie-ti si tie sa fi fericit!