Nopţi însângerate. | Volumul 1 - În căutarea puterii.

Capitolul 25.

                                    Anunt la sfarsit ,va rog cititi!

                     Capitolul 25.

       Din perspectiva lui Aiden.

    Ce are toata lumea cu aceasta fiinta care pare a fii inocenta si care pare ca nu vrea raul nimanui? Un cuvant mic ,dar totusi un cuvant greu. "Pare".

   Ochii ei albastrii ma urmareau din cap pana in picioare,parca vrand sa desluseasca ceva foarte incurcat. Zambetul acela care se asterne pe fata ei fara pic de cusur ,ma intriga pana in cel mai ascuns colt al sufletului meu. Ce voi face acum? Voi asculta ordinele si o voi captura pe aceasta faptura sau voi abandona tabara si imi voi vedea de viata mea ,aici in lumea oamenilor?

   Nu ,chiar daca stiu ca asta e corect si asta ar trebui sa fac ,nu pot. Am un ordin de indeplint. Asta ... ori capul meu va ajunge suport de creioane pentru Intelepte. Chiar daca nu imi place ,trebuie sa ma bag cumva pe sub pielea ei.

   - Ai niste ochi foarte frumosi! O Dumnezeule... incerc sa o cuceresc sau sa o capturez? Sunt atat de penibil.

   - Multumesc... cred. Imi pare rau sa te abordez asa nepoliticos ,dar te poti da din drumul meu? Ma grabesc acasa si astazi am avut o zi foarte grea. Te-ai supara daca nu ai pune intrebari si m-ai lasa sa plec in liniste? Spune cu cel mai sincer si obosit zambet pe buze. Daca stau mai bine si ma gandesc ,Rebekah Collins e chiar frumoasa.

   - Desigur,du-te in pace spre casa. Ai grija de tine, zic calm in timp ce ma trag in stanga facandu-i loc sa treaca.

   O briza usor rece cu miros de vanilie vine dispre ea ,miros care imi face capul sa se intoarca automat in directia ei. Imi revin din transa doar atunci cand aceasta o ia la stanga ,facandu-se nevazuta.

    Trebuie sa fac ceva cu fata asta ,altfel Ele vor afla ca nu ii fac nimic si in cel mai bun caz ,voi ajunge mort,cum am mai spus. Vad ca se lasa greu. Trebuie sa ii intru pe sub piele cat mai repede posibil . Trebuie sa ma gandesc cat mai repede la un plan pentru capturarea ei.

   Trebuie sa imi castig libertatea.

    Din perspectiva lui Rebekah.

   -Adam ,te rog sa pleci si sa ma lasi in pace. Inca mi se face rau cand te am in fata mea, incerc sa il dau afara din casa pe nemernicul asta de vampir ,dar parca vorbesc cu o caramida.

  - Dar cand eram deasupra ta, iti era bine, adauga rautacios Adam cu un zambet pervers pe fata. Nu pot sa cred ce tocmai a spus. Am auzit eu gresit sau chiar a spus acea prostie?

  - Parca eram doar un mod in care iti poti alunga plictiseala cat timp Hannah nu e in oras. De ce iti face placere sa ma necajesti mereu? spun fara al privi in irisii sai albastrii. Imi continui rutina mea de dimineata in liniste , incercand sa il scot pe vampirasul din dreapta mea afara ,dar acesta parca o face din adins.

   - Imi place sa te vad nervoasa. Imi face placere sa te vad geloasa si sa iti vad privirea de "te vreau" ! Imi raspunde acesta la intrebarea care am adresat-o. Regret ca am adresat-o. Imi ridic capul din dulap si ma uit urat la el. Acesta doar zambeste si incepe a se apropia de mine periculos de mult. O nu baiete ,nu si de data asta.

    - Ramai acolo sau jur ca rup acel picior al mesei si il bag fara nici un regret in inima aia a ta neagra ,rece si moarta! Exclam eu ,dar degeaba . Acesta zambeste si mai mult ,dupa care glasul sau se aude usor printre chicotele sale.

   - Oh,iubito,m-ai ranit,spune Adam aparent trist de descrierea inimii sale facuta de mine. - Auzind asta ,un compliment atat de frumos,mai ales din partea ta... Auzi? Cred ca acea inima neagra ,rece si moarta incepe a bate din nou. Daca tot spui ca e rece ,nu ai vrea ca tu sa mi-o incalzesti? spune nonsalant oprindu-se undeva la doi-trei pasi de mine.