Alishia's walk of fame(in curs de editare)

Capitolul 11

Azi am descoperit ceva la mine.Sunt o lenesa incurabila.Din aceasta cauza , va trebui sa va puneti mintile la contributie ca sa gasiti diacriticile , pentru ca eu este lene.As mai vrea sa va anunt ca ma apropii de final cu cartea.M-am gandit si razgandit ,iar decizia mea este ca nu o sa mai fie mai mult de 5 capitole , poate mai putin.Nu prea mai stiu cum sa o lungesc , dar dupa ce o termin pe asta , o sa ma reapuc de cealalta , plus inca una.

Deci , bafta la citit si astept ca intodeauna comentarii si chiar si voturi , daca va lasa inima:)).

_____________________________________________________________________

Au mai trecut doua zile.Doua zile chinuitoare in care Matt a dormit in canapeaua din sufrageria apartamentului sau.Nu ma simt bine cu el , zi de zi.Vreau ca totul sa inceteze , sa ma duc acasa , in patul meu , cu asternut cu miros de primavara.Mereu de primavara.Acum insa , stau in patul lui Matt .Are asternuturile negre ,care miros a fum de tigara, bautura si un parfum , cu care se da mereu.De obicei imi placea mirosul lui.Un miros de migdale arse cu un strop de esenta de trandafir.Acum , stiu ca acesta este mirosul lui.Un miros greu , cu care ma impac si mai greu noapte , inainte sa dorm.Cateodata ma gandesc la canapea , care pare asa de comfortabila , cu miros de iasomie , care desigur nu provine de la el , ci de la florile pe care le schimb regulat , incat sa mai ascunda din miros.

Scoala merge mai bine.Matt e mai tot timpul plecat asa ca am timp sa imi invat.Nu il intreb unde merge , am incercat o data , dar tot ce am primit a fost o privire nervoasa si obosita si niste consoane , care semanau mai mult cu un raget.M-am gandit sa nu il deranjez .Pana una alta , nu prea am chef sa ajung sa dorm cu Bill.Bill boschetarul.Ii mai aduc cateodata de mancare , dar chiar nu vreau sa fim vecini de tomberon.

                                                                      *   *   *

Ora de romana este plictisitoare.Niciodata nu mi-a placut , dar pana acum am acceptat pur si simplu ca trebuie sa o invat.Si chiar trebuie , dar , sa fim seriosi , nu mai am chef de nimic si de nimeni acum.Auzeam glasul profesoare undeva departe , ca si cum s-ar fi auzit din alta camera.Eram foarte prinsa in ceea ce faceam , si anume desenam , pe spatele caietului.Sincer , nici acolo nu eram atenta.Atentia mea era undeva , plecata in vacanta.In schimb , gandeam foarte clar.Auzeam gandurile mele ca si cum vorbea cineva la microfon in urechia mea si aceasi intrebare , "intrebarea castigatoare" cum ar zice mama , era "de ce?".De ce era Andra la mine acasa , cu mama?De ce Dean si Amanda stau impreuna?De ce s-au certat Damian si Dean?Atat de multe intrebari fara raspuns.Inca nu ii zisesem lui Matt de ce am plecat de la Andra si nici nu am de gand.Pana nu mi se va da un raspuns clar , nici eu nu o sa vorbesc.Totusi , de ce mama nu a venit sa ma caute?Putea sa ma gaseasca mereu la scoala , detaliu pe care nu l-am gandit.E asa de relaxata incat nici macar nu ma sunat in luna asta.Cand o sa ajung acasa , o sa merg la ea si am sa o intreb ce naiba se petrece!Ceva imi spune ca ea este cheia catre cufarul cu rapsunsuri , dupa care tanjesc asa de mult.Trebuie doar sa mai astept 3 zile.Trei zile chinuitoare , in apartamentul lui Matt.Trei zile chinuitoare pana la bal.Trei zile chinuitoare ,in care va trebui sa imparfumez toata casa!Trei zile in care timpul parca sta in loc , numai ca sa imi faca in ciuda , ca el poate si eu nu!Doar 3 zile.

-Domnisioara Hall?Esti atenta?

Mi-am ridicat capul si am vazut inca 28 de capete intoarse inspre mine.

-Da , sunt.

-Ce tocmai am spus?

-...Ăăă..ma-ti intrebat daca sunt atenta...?

-Inainte de asta.

M-am uitat pe tabla.

-Despre poezie.

-Ce anume despre poezie?

Inca o privire nevinovata , aruncata pe tabla aproape plina.

-Ăăă..Sss...Structura..ăm...Structura textului poetic.

-Domnisioara Hall , citesti foarte bine de la tabla , n-am ce zice.

Toata clasa a inceput sa rada , iar eu am rosit.Ma simteam ca un cub de gheata.Stiti acel moment cand ai in pahar cuburi de gheata , iar in timp ce bei ,il iei din greseala in gura.Nu poti sa il scuipi pentru ca sunt oameni acolo , asa ca il ti in gura.Simti cum se topeste si cum apa rece , incepe sa se incalzeasca in gura ta , iar micutul cub de gheata , dispare , prefacut in apa.Ei bine , asa ma simteam si eu.

Dupa ce profesoara s-a intors cu spatele si eu m-am intors in treaba mea.Abia atunci mi-am dat seama ce desenam.Erau mai multe lucrui , asa familiare la vedere...Intr-un colt al foii era casa mea , cu intrare plina de lalele , pe care mama insista sa le schimbe in fiecare vara cu altele noi , in loc sa planteze niste boscheti afurisiti.Mica usa rosie , din lemn .Casa cu modelul in dungi , lasat de bucatile de lemn si acoperisul , putin ciuntit de la mingea de fotbal cu care ma jucam cand eram mai mica.Apoi  , in alt colt era bucataria.O femeie statea la masa , band dintr-o cana cu model aztec pe ea.Cana era luata de tata , cand a fost in delegatie in Egipt , iar femeia era mama.Avea cele doua gropite in obraji , gropite pe care zambetul le arata , falinduse cu frumusetea si gingasia lor.La mijloc era camera mea.O broasca , pusa pe caloriferul de langa geam , se uita la mine cu ochii bulbucati.Patul era aranjat , iar pe deaspura vechiul meu ghiozdan.La birou , statea o fata.Statea cu spatele , si era imbracata intr-un pulover , desi , pe geamul desenat , se vedeau copacii infloriti , semn ca era vara.Se putea observa ca studia , iar langa cotul ei , statea o cana aburinda.Aceea eram eu.Inainte sa ii cunosc pe Matt si Andra , care mi-au transformat universul in nisip , apoi au facut castele , aratandu-mi ca ma pot juca cu viata , ca ii pot da orice forma imi doresc.

Concluzia mea este una singura:

VREAU ACASA!