Trăind printre vampiri (continuarea cărţii "un fel de...cenuşăreasa?")

Vampir legendar

        Eram în grădina cu flori din fața casei, când nu am mai suportat tăcerea mortală din jurul meu.
          -Îmi spune și mie cineva ce  se întâmplă de aveți fețele astea?
        Nu primesc nici un răspuns. Mă îndrept furioasă spre Kris și mă așez îmbufnată la picioarele lui.
            -Kris? întrep în șoaptă, având vocea unui copil de 5 ani.
             -Am auzit de vampirul legendar, dar credeam că e doar o legendă. îmi răspunde acesta, privind în gol.
              -Vampir legendar? Mama?
              -Este o legendă. Se spune că o dată la 10000 de ani, soarele refuză să coboare, și când apare luna, se întâlnesc și se fac una. Așa se formează cele 4 elemente: focul, apa, vântul și pământul. Dar, doar adevăratul vampir legendar ar supraviețui. Se spune că sunt 3 vampiri legendari în lume. Și...
               -Și? întreb nedumerită, când întâlnesc privirea mamei plină de groază.
               -Scopul lor ar fi cel de a se sacrifica pentru a opri forțe întunecate care trebuie să apară.
           
                La auzul ultimelor cuvinte, o lacrimă mi se scurge pe obraz. Inspir adânc aerul rece și plec. Mă îndrept spre un luminiș liniștitor lângă o cascadă. Aici veneam când eram plecată, cu Niall.
                Aveam nevoie să pun toate lucrurile cap la cap. Încă nu se știe dacă ar fi adevărat, dar dacă ar fi, misiunea de care-mi vorbea acum 2 ani, fata din parc, este să salvez viețile unor persoane nevinovate, o voi face. Mi-e frică să știu că voi părăsi atâta lume dragă, dar mi-e și mai frică de ceea ce vor simți ei. Eu am fost distrusă după moartea lui Kyle. Încă simt un gol în stomac de fiecare dată când mă gândesc la el...
         Tresar când simt o mână care-mi mângâie obrazul.
           -De unde ai știut că sunt aici?
            -Nu am știut.
          Mă uit nedumerită la el, apoi oftez din nou când gândul îmi revine la Kyle.
            Kris îmi ia fața între mâinile lui mari și calde, apoi îmi zice încet și dulce:
              -Hei, uită-te la mine! Nu am să las pe nimeni să-ți facă rău. Mă voi lupta și cu vestiții și puternicii vampiri legendari, dacă e nevoie.
                Îmi zâmbește, lăsând la iveală gropițele, apoi îmi dă un sărut scurt pe obraz. Inspir parfumul intens, apoi îmi așez capul pe pieptul lui.
    
                 Știu că așa ar face, dar nu pot să împiedic ce îmi e destinat. Îmi pare rău, Kris.
--------------------------------------
  Spuneți și voi dacă asta nu a fost so sweat... și trist. Următorul capitol va fii mult mai lung, promit. Îl postez mâine. See you! <3 <3 <3