Doua cuvinte stau la o cafea. Acele cuvinte erau "candva" si "acum". Ele isi povesteau viata calm si in extaz in functie de sentimentele lor sau plangandu-si usor, pe rand, de mila.
Candva intre noi era doar dragoste si fericire, acum a ramas doar o prapastie adanca terminata cu niste spini anevoiosi in haul ce si-l numeste fund.
Candva eram o mica fiinta proasta si buna de nimic... acum sunt cam la fel, doar ca am evoluat si am atenuat starea aceea de inconstienta plapanda in care ma complaceam.
Candva imi era frica si toti ma priveau de sus, acum sunt un Napoleon in devenire, daca tu esti mai inalt cu un cap, felicitari, dar nu uita ca eu pot sa ne fac egali .
Candva am iubit un caine ce credeam ca isi va da viata pentru mine, acum am o pisica, cel putin nu o sa mai fiu in soc cand se va razvrati.
Candva eram cu tine, acum sunt ramasa doar cu mine si ne intelegem asa de bine.
"Candva" isi termina cafeaua si pleaca undeva departe... demult...
"Acum" e cu mine si ne bem cafeaua ca si cum totul e ca in trecut.
CITEȘTI
Ganduri de miez de noapte
Historia CortaSecunda cu secunda alunec tot mai mult in noapte. Luna rasare , stelele apar, frigul se lasa ... inca sunt aici. Luna coboara, stele dispar, se ridica soarele... nu am plecat. Ganduri fara sens razbat in colturile incaperii careia ii zic "camera m...
