Liniștea

157 4 4
                                    

Bun, punct ochit, punct lovit. Cred că așa era proverbul. În fine, trebuie să repar lucrurile cât mai repede! Să se termine calvarul ăsta odată. Mi-a ajuns!
Trebuie să mă culc ca să pot fii odihnită pentru ziua de mâine.
Mă așez în pat, stau cel puțin 30 de minute gândindu-mă ce voi face mâine iar dintr-o dată camera se rotește cu mine. Oh, da, acesta este semnul că ar cam trebui să dorm. Așa am și făcut.

Joi, ora 12:00. Ceasul sună cumplit de tare! Fiecare dimineață este crudă. Îmi este foarte greu să mă trezesc și parcă n-aș mai face-o. De nu m-aș mai trezi, ar fi mult mai bine decât să trăiesc o viață atât de dureroasă. Dar să nu o iau de la capăt și să plâng, în curând toată această poveste se va sfârși și probabil voi lua de la capăt o viață frumoasă alături de tata... Exact, doar tata. Jake m-a mințit foarte mult, m-a privit în ochi în timp ce îmi ascundea un lucru extrem de important. Dar totuși este fratele meu... Îmi vine să zbier! Ce mă fac, Doamne?

Deci, mă ridic din pat, îmi fac rutina fiecărei dimineți, bine, însoțită de o ceartă între mine și Jake și plec

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Deci, mă ridic din pat, îmi fac rutina fiecărei dimineți, bine, însoțită de o ceartă între mine și Jake și plec.
Caut un taxi dar parcă atunci când ai nevoie dispar toate!
Sună telefonul, probabil este ticălosul de Eduard.

"Alo, dragă?"
"Da?"
"Sunt eu, Eduard."

Trebuie să par entuziasmată, foarte entuziasmată.

"Oh, tati, ce faci?"

Tati? Prea entuziasmată.

"Bine, ai timp să ne întâlnim?"
"Pai, da, de ieri vorbeam de asta, unde ne vedem?"
"Îți dau prin sms adresa."
"Fie, ne vedem acolo."
"La revedere."

La revedere? Oare par credibilă sau omul ăsta mă va împușca imediat ce mă vede? Știu, este foarte periculos ce fac. Mă întâlnesc cu un criminal în serie, dar chiar nu înțelegeți că din momentul în care a murit mama, sângele ce îmi curge prin vene fierbe! Fierbe de parcă și el vrea răzbunare! Inima strigă tare să o las baltă dar creierul îmi tot repetă "Fă-o!". Mama mea a fost omorâtă de un om nebun, un om dubios, un om pervers, un om rău, un om crunt! Cu acel om mă voi întâlni eu dar sper că îmi va ieși planul și mama își va primi răzbunarea! Omul acela va fi chinuit! Promit.

Ajung la adresa primită pe sms, este un loc pustiu, seamănă cu un restaurant, are bar dar niciun barman prin preajmă, are scenă dar fără cântăreți, pe jos este un fel de scrum, pășesc și parchetul scârțâie ca în filmele de groază, se aude o singiră voce ce mă strigă pe nume, cea a lui Eduard. Încerc să mă liniștesc, să mă simt bine, împăcată, dar locul îmi influențează o stare de teamă groaznică. Mă apropii de Eduard și el mă tot strigă, parcă din ce în ce mai tare. Îl ating pe umãr și dintr-o dată mă ia de gât, mă împinge pe perete și mă întreabă:

-Tu vrei să mă omori? Ai venit cu vreun cuțit ceva nu?

-Cum să fac asta? spun eu cu vocea tremurândă.

O lacrimă pe obrazul meuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum