Wicked Games

"Mica" aventura

...nu m-am putut abtine. Am deschis usa si am vazut-o pe Kat care tocmai isi luase prosopul pe ea. Am incremenit cand am vazut ce corp perfect are, parul ala ud si carliontat. Oricum era cu spatele si am reusit sa plec inainte sa isi dea seama ca am dat buzna peste ea la dus...defapt nu se pune pentru ca nu era in dus, tocmai iesise. Dar tot s-ar fi enervat la culme. Gata Klaus...trebuie sa te concentrezi. Nu te poti indragosti de ea...am venit aici cu un motiv si trebuie sa termin asta odata. La urmatoarea luna plina o sa fie totul rezolvat...eu o sa ma intorc inapoi in New Orleans si dupa ce o sa ii trezesc pe Elijah si Rebekah o sa fim din nou o familie fericita. Asta doar daca ma vor ierta ca i-am pus intr-un somn vesnic dar nu permanent pentru a nu stiu cata oara. Dar sunt sigur ca ma vor ierta...asa cum au facut-o de fiecare data.

Kat P.O.V.

Dupa ce am iesit din dus, m-am imbracat repede si m-am dus in sufragerie unde credeam ca doarme Klaus. Dar nu mai era pe canapea. M-am dus in bucatarie dar nici acolo nu l-am gasit. Probabil o fi plecat acasa cat timp eram eu la dus.

Imi era foame, asa ca m-iam facut un sandwich si am intrat un pic pe facebook sa vad ce mai e nou. Am observat ca primisem un mesaj de la Andy care spunea: Hei...mai sti colierul ala care ti l-am dat? Tocmai am gasit o poza cu el. Poate iti vei aduce aminte ceva...unde l-ai pus, sau daca l-ai pierdut. Dupa mi-a trimis o poza cu mine in care purtam un colier. Am dat zoom pe colier sa vad daca imi amintesc ceva de el dar nu stiu sa il fi primit de Andy vreodata. Era un colier frumos...cu un fel de model antic. Sigur mi-as fi amintit de el. Cred ca Andy a incercat sa faca doar o gluma. Adica, se pricepe destul de bine la Photoshop. I-am trimis un mesaj: Data viitoare cand vrei sa imi faci o "farsa" , ar fi bine sa te straduiesti mai mult :) .

Planul meu pe ziua de azi era sa stau in pat si sa ma uit la seriale...dar apoi mi-am amintit ca tot nu am nici un semn de la ai mei. Asa ca m-am imbracat si m-am dus la firma la care lucreaza ei. Sau cel putin asta vroiam sa fac pana cand mi-am dat seama ca firma era la vreo 12 km si eu nu aveam bani pentru autobuz. Asa ca l-am sunat pe Klaus. Poate ma duce el.

*C.T.*

-Hei..ce faci? L-am intrebat eu.
-Tocmai ce am ajuns acasa. Tu ce faci?
-Nimic. Hei...de ce ai plecat asa grabit azi-dimineata?
-Oh..pai. Am avut o problema de rezolvat.
-E totul bine acum?
-Da.. nu iti fa griji.
-Klaus...am o mica problema. Ma poti ajuta?
-Da, sigur. Ce s-a intamplat? ..

Dupa ce i-am zis cum sta treaba a fost de acord sa ma duca la firma.

*In masina*

-Deci chiar nu sti unde au plecat ai tai?
-Nu...mi-au lasat doar un bilet cum ca pleaca cateva zile cu o treaba "importanta".
-Poate sunt deja la firma.
-Nu au cum... ar fi raspuns la telefonul de la lucru. Din moment ce nu au raspuns inseamna ca nu sunt acolo.
-Pai si daca nu sunt acolo atunci de ce ai vrut sa te duc la firma?
-Trebuie sa fie cineva care stie unde sunt.
-Nu-ti fa griji... m-a luat de mana si s-a uitat in ochii mei pret de cateva secunde. O sa ii gasim.
-Sper.

Dupa vreo cateva minute am ajuns la firma. Am intrat amandoi inauntru si ne-am dus direct la Roger...un tip care e prieten cu ai mei. Daca el nu stia unde sunt atunci nu stiu ce altceva as mai fi putut face.

*D.T.*

-Hei, Roger.
-Broscut-o...ce faci tu pe aici. Roger e foarte prietenos. Si ii place sa dea porecle.
-Eram in trecere...ce mai faci?
-Pai...sti tu. Cu treaba. Firma asta e foarte aglomerata.
-Sti...parintii mei lipsesc de ceva vreme. Sti cumva unde sunt? Mie nu mi-au spus nimic.
-Adica nu ti-au zis?
-Ce sa imi zica?
-Kat... Laurentiu si Ema nu mai lucreaza de mult aici. Si-au dat demisia in urma cu cateva saptamani.
-Poftim? De ce nu mi-au spus? Pai si sti ceva de ei?
-Am vorbit cu ei acum cateva zile. Mi-au spus ca se duc in tara sa rezolve cate ceva.
-Nu pot sa cred. Au plecat in Romania fara sa imi spuna nimic?...
-Imi pare rau, pustoaic-o. Dar hei...cand dai de ei sa ma anunti si pe mine.
-Asa am sa fac, Roger...mersi mult. Pa
-Pa.