Se face ora 21:00 iar prietena mea Loreline ajunge in sfarsit la mine acasa. De cand a intrat pe usa am inceput sa ii povestesc despre cum a venit Adrian la mine acasa parca ar fi fost Superman care m-a salvat din ghearele unui raufacator :)Ea nu era asa de impresionata dar cand i-am zis ca mi-a cerut numarul de telefon si a zis sa stabliam o intalnire a ramas masca :)
"Stai , ce ?! Numarul de telefon ?!?!?!?! Tu nu mai ai telefon Carla! , zise panicata Loreline. "Stiu, ii zic eu calma ""Pai si cum o sa vorbiti ? La scoala in nici un caz nu o sa ai curaj! zice Loreline umpic confuza.." "Saptamana viitoare imi iau alt telefon Lory , iar Adrian mi-a spus ca eu sa-l sun cand vreau sa ne intalnim . Asa ca oricum nu aveam curaj sa il sun pana sapatamana viitoare " "Bine , zice Lory usurata"
Dupa ce am terminat de vorbit despre Adrian am inceput sa cititm din reviste si sa povestim amintri mai vechi de-ale noastre . Cand mi s-a facut somn am stins toate luminile si am ascultat o melodie din playlist-ul meu de pe telefonul Lorelinei . Ea a adormit repede dar eu nu am avut somn gandindu-ma ca a doua zi aveam teza la matematica si stau banca langa banca cu Adrian... Apoi incet incet am reusit sa adorm. Dimineata cand m-am trezit i-am spus Lorelinei ca trebuie sa ne grabim mai mult fiindca vom ajunge la scoala la ora 11:00 in ritmul asta . Am sunat-o pe mama si i-am spus ca m-am pregatit de scoala si apoi am chemat-o pe Loreline sa ma ajute sa imi pun mai repede geaca pe mine , altfel pierdem autobuzul .
Ajunse la scoala si putin plictisite pana incepe ora ne-am dus in baia fetelor sa facem cateva poze. In toate am iesit oribil , deisgur..Nu prea sunt fana a pozelor asa ca e o experienta :) Inainte sa se u=sune de intrare mergem in clasa si ma asez la locul meu , adica in spatele clasei fiindca la cat de timida dunt ma emotionez cand o vad pe profesoara ca se apropie de mine. Dar cand credeam ca vine profesoara de Franceza , era defapt Sara Logan care a venit sper mine nervoasa . "Hoat-o ! Din cauza ta s-a despartit Adrian de mine! Cat curaj ai avut sa te apropii de mine , fetit-o..Dar nu o sa-ti mearga fiindca esti noua in oras dragut-o! Te-ai pus cu cine nu trebuia asa ca mai bine te-ai indeparta de mine cat mai repede posibil ! Si nu numai de mine , ci de toata lumea din scoala asta !, imi spune ea pe un ton malefic. Incerc sa nu o iau in seama si sa imi vad de treaba dar in interiorul meu sunt putin speriata de ce va urma.
Loreline a venit la mine si a incercat sa ma inveseleasca dar nu a reusit sa faca prea mare lucru spunadu-mi niste glume . Ma tot gandeam ca nu vreau sa fac rau la nimeni cu prezenta mea si ma mai gandeam la ceva.."Oare de ce s-a despartit Adrian de Sara..Ea a zis din cauza mea, dar eu nu am facut nimic.." Numai la asta m-am gandit in ora de franceza. Dar am ales sa ma gandesc la ceva gresit deoarece cand profesoara m-a scos la tabla n-am stiut nimic..Si am luat un 4 .Dar profesoara stie ca eu de obicei sunt atenta la ore si ma descurc asa ca m-a rugat sa fac o compunere ca sa imi refaca nota .
Dupa ce s-au terminat orele m-am dus acasa si m-am trantit direct in pat obosita cum eram. Nu prea am reusit sa stau relaxata asa ca m-am dus sa ma uit putin pe geam , sa vad ce se mai intampla dincolo de peretii casei mele. Tot ce am putut sa vad au fost foarte multi copii care se jucau in parc si pe Sara Logan mergand cu Alexis Srats prietena ei cea mai buna (defapt doar o manipuleaza pe Alexis ca sa aiba "servitori" dupa ea) purtand niste pantofi cu tocuri de 11cm care ii stateau oribil Sarei. (ok chestia asta care am spus-o nu trebuie sa o afle nimeni niciodata ) Asa ca nu mai voiam sa stau in casa cu fata-n perna si am sunat-o pe Loreline . "Hey Lory , vrei sa iesim? " , ii zic eu . "Scuze Carla dar saptamana asta nu o sa ies deloc fiindca o sa fiu plecata cu parintii mei " . "In fiecare zi?",ii zic eu cam trista . "Da , Carla , voi pleca toata sapatamana cu parintii mei undeva fiindca avem ceva de rezolvat ! Imi pare rau dar ar trebuii sa incerci sa iti gasesti si alti prieteni in afara de mine . " .."Bine Lory..Distractie placuta....!" Iar acestea au fost singurele cuvinte care i le-am spus fiindca mi-a inchis telefonul fix la partea cand i-am spus "Distractie placuta" si cred ca avea dreptate cand mi-a spus ca ar trebuii sa imi gasesc si alti prieteni..Dar eu nu cunosc pe nimeni si sunt prea timida sa o fac..Asa ca ma voi uita in carnetelul unde mi-am notat numere de telefon si poate poate o sa gasesc pe cineva care ar vrea sa vorbeasca cu mine si sa iesim pe undeva .
Caut pe acolo numere de telefon ale fetelor si o gasesc pe Margret , o fata care invatat in clasa care se alfa vizavi de a mea si ma gandesc sa o sun fiindca ne intelegem destul de bine chiar daca am vorbit doar de vreo 2 ori . Formez numarul de telefon si o sun . "Alo , Buna Margret , sunt eu Carla din clasa de vizavi..Cred ca ma mai ti minte.." "Buna Carla! Da , logic ca te mai tin minte! Ma bucur ca m-ai sunat! " "Aaa..Ai vrea sa iesim undeva ? Fiindca ma plictisesc in casa si ma gandeam ca poate ai vrea sa ne plimbam sau sa facem ceva pe afara.." "Da as vrea , imi spune ea cu o voce foarte vesela, unde ne intalnim si la ce ora ? " "Ne vom intalnii langa Patiseria de la scoala pe la ora 17:30 , bine Margret? " "Ok , Carla! Te pup ! Ne vedem ! " Iar dupa ce am vorbit cu ea am avut un sentiment foarte ciudaat. Simteam ca e prima data in viata cand am reusit si eu sa imi fac o prietena .
Inainte sa ma pregatesc sa ies afara cu noua mea preietena am deschis televizorul sa ma uit putin la stirile mondene , dar atunci am vazut ca s-a schimbat canalul asa ca am inchis repede televizorul si am aruncat telecomanda pana pe hol :) M-am imbracat si m-am dus la Patiseria de langa scoala sa o astept pe Margret. Dar in timp ce o asteptam m-a sunat Loreline sa imi spuna ca a vorbit cu Margret si nu mai are timp sa ne intalnim . Atunci m-am enervat , m-am dus acasa , si am inceput sa citesc .
Cand a ajuns mama acasa m-a intrebat de ce nu am iesit afara si de ce nu sunt cu Loreline iar eu am fost nevoita sa ii explic ca are treaba si nu am cu cine sa ma intalnesc. Mi-am stins luminile in camera si am decis sa ma odihnesc. Dar cand m-am bagat in pat a venit mama la mine si mi-a spus ca ma cauta cineva cu numele "Adrian" , iar eu i-am zis sa imi dea mai repede telefonul.
"Buna , Carla , sunt eu Adrian! Te-am sunat sa te intreb daca nu ai vrea sa vii in seara asta la o petrecere organizata de mine! Am vorbit si cu prietena ta Loreline si vine si ea ! Daca vrei sa vi , te astept ! . Asta mi-a zis , iar eu am urlat de fericire . Eram putin confuza cum merge si Loreline deoarece mie mi-a spus ca nu iese toata saptamana dar na, nu se stie. Am rugat-o pe mama sa ma lase sa ma duc si a fost incantata de idee. Apoi am reusit sa ma bag in pat si sa ma culc.
CITEȘTI
Povestea unei fete de 13 ani (actualizare)
Acción"Buna, eu sunt Carla!" Asa incep toate povestile, dar a mea, este mai speciala. 14 ani, in care sa ma maturizez indeajuns pentru a-mi creea un viitor, dar se pare ca totul ia o intorsatura neasteptata." (Actualizare)
