Povestea unei fete de 13 ani (actualizare)

Schimbarea

Nu imi place schimbarea mea. Nu ma simt deloc ok. Am fuckin' 14 ani , iar mama se gandeste sa devin model. A inceput sa imi schimbe look-ul si cam toata garderoba mea , fara sa se gandeasca daca mie imi convine. Stiu ca ea imi vrea binele , dar sunt si foarte multe persoane care o considera nebuna pentru felul cum se comporta.                                                                                     In ultimul timp , cea mai nesatisfacatoare ocupatie a mea a fost probatul hainelor. Incep sa cred ca mama face schimbarile astea dintr-un motiv.                                                                                                     Nu apuc nici sa merg la mama in camera , ca sare pe mine si imi spune ca vor venii oaspeti in seara aceasta si trebuie sa ma imbrac cat mai elegant. Dar eu de obicei cand vin musafiri la noi ma imbrac normal , nu am suportat sa stau in rochie doar ca sa par mai eleganta si manierata in fata unor persoane straine de care sincer nici macar nu ma intereseaza. Incerc sa o refuz pe mama de a participa la cina din seara asta in cel mai subtil mod. Deschid televizorul , si da , ca de obicei canale cu emisiuni neinteresante. Ma schimb cat de repede pot si plec sa ma plimb fara sa o anunt pe mama. Imi suna telefonul. Defapt era un mesaj afurisit de la o persoana afurisita. Era Joy , baiatul unui prieten de.al mamei , pe care l.am cunoscut acum 2 luni. In afara ca era mesaj de la el , imi scria ca vrea sa ne intalnim. Nu stiam ce sa ii spun , in ciuda faptului ca era un incurabil , in sensul de arogant , laudaros si bla bla bla. Era genul de baiat pe care nu il suportam. Si daca il refuzam , ii spunea mamei mele , ceea ce fac numai copii de gradinita . Mama vroia de mult timp sa incep sa ma inteleg cu el pentru ca ea crede ca ne-ar sta bine impreuna. Ceea ce e o mare minciuna. Poate e el frumos, dar nu e genul meu. E brunet ceea ce e foarte EW , are ochii caprui si e mai inalt ca mine. Iar eu sunt scunda. Si in al doilea rand e mai mare ca mine cu 2 ani. Oricum niciodata nu o sa fiu impreuna cu bazdagania aia de om.                    Dar bucuria mea de a nu ma intalnii cu el nu a durat prea mult. M-a sunat mama si mi-a spus sa accept sa ies cu el o data pentru ca e foarte de treaba. Am acceptat de data asta dar cu sila.  Ajunge mirobolantul print in parcul de langa casa mea. Se apropie foarte mult de mine si imi spune cu o urma de seductie "Hei pitica mea". M-a enervat foarte mult , pentru ca a spus ca sunt pitica lui. Ca sa nu par nesimtita , l-am salutat si eu si am luat loc pe banca. Am inceput sa vorbim. Pana cand a inceput el sa spuna in continuu cat de frumoasa sunt si faze din astea pe care le fac toti baietii. Mi-am dat seama ca se da la mine foarte mult , dar nu l-am bagat in seama. Dar acum exagera prea mult. Se tot foia pe banca doar ca sa se apropie din ce in ce mai mult de mine. A incercat sa ma sarute , si cam toata lumea a vazut asta , dar fix in momentul ala i-am dat o palma de zile mari. A inceput sa rada , si ma exaspera la maxim. Nu stiam ce sa ii mai zic. Dar ca de fiecare data cand ies cu un baiat si nu il mai suport ma salveaza telefonul. Era o prietena pe nume Alexis de la mine din scoala. Mi.a spus ca este cu Adrian afara si ca lui ii este foarte dor de mine. Chiar vroiam sa ma duc. De cand m-am despartit de Adrian sufeream foarte mult. Imi era dor de momentele petrecute impreuna. I-am cerut scuze mirobolantului Joy si am plecat spre Alexis. Cand am ajuns acolo nu era doar Adrian cu ea. Era si Loreline. Fostul meu bff. Nu am fost in stare sa ii zic nici buna, deoarece amintirile cu ce mi-a facut ma dureau si acum. M-am uitat fix in ochii lui . Si am inceput sa plang. Nu avem curaj sa ma duc la el. Dar nici el nu se indura sa vina spre mine. Il intelegeam. Alexis a venit spre mine si mi-a spus ca Adrian si cu Loreline sunt impreuna. Ma durea atat de tare sa aud asta dar nu aveam cum sa ma opun. E clar ca in cel mai scurt timp Adrian m-a uitat , ceea ce eu nu am reusit inca sa fac. Inca simt ca tin la el , dar pe o parte il urasc. Am invatat foarte multe de atunci. Dar nu era de ajuns , ca plangeam grav si Alexis ma motiva sa nu o mai fac. A venit si Joy ca sa imi strice si mai tare ziua.Nu mai bag in seama pe nimeni si plec acasa plangand , pregatita s aii povestesc totul mamei

"O sa continue"