„When your body passes by, time stops
One kiss shakes up the whole world
Your lips, your scent
You're my storybook girl my storybook girl " - NU'EST
"Te-ai manifestat destul?"maraie pe gatul meu si il inghiontesc in gluma.
"Du-ma unde vrei."ii spun,ajutandu-ma de el sa ma incalt cu sandalele.
"Hm,as veni cu o replica acum,dar o pastrez pentru mai tarziu."isi drege vocea si imi deschid gura sa spun ceva,ofensata,dar ma abtin cand vad licarul de amuzament din ochii sai.
"Haide"marai si el isi impleteste degetele cu ale mele,cu un aer usor increzut.
"Sigur iti va placea unde mergem,mereu am vrut sa merg intr-un loc ca ala."ma informeaza si imi starneste curiozitatea.
"Nu ma mai face atat de curioasa,stii ca nu suport."imi molfai buza de jos intre dinti si isi scutura capul,depunand un sarut pe mana mea,in timp ce mergem.
"Cum de esti atat de calm?"nu ma pot abtine sa nu il intreb.
"Adica?"se incrunta si oftez.
"Nu schitezi nimic despre tot ce se intampla acum acolo."
"Trebuie sa ne debarasam macar putin de ce se intampla,Ally.O sa cedezi daca te gandesti atat."imi spune bland.
"Dar eu nu sunt ca tine,gandesc prea mult cand e vorba de ceva ce ma nelinisteste."ma simt jenata ca trebuie sa recunosc.
"Stiu,dar e timpul sa schimbi asta."imi freaca umarul cu mana libera si imi las capul usor pe bratul sau.
"Uneori ma intreb daca nu erai tu,oare as fi rezistat la toate astea?"il privesc in ochi si un muschi facial ii zvacneste usor.
"Crezi ca eu as fi facut-o fara tine?Tu imi dai toata rezistenta."murmura si clipesc de cateva ori,miscata."Oh,haide sa lasam naibii toate problemele."spune frustrat si incerc sa zambesc,aprobandu-l.
In jurul nostru sunt doar persoane trecute de tinerete,la tarabe sau pur si simplu plimbandu-se prin jur.Nimeni nu se uita ciudat la noi sau spune ceva,e exact locul perfect si sigur de care aveam nevoie.Nimeni nu stie cine suntem si de ce ne aflam aici.
"Promit sa cumparam cate ceva la intoarcere."imi sopteste in ureche.
Probabil m-a vazut zabovind cu privirea pe lucrurile expuse peste tot.Stii,daca as fi fost doar un simplu spectator la un film,as fi zis 'Uite cata iubire emana privirea lui,o iubeste nespus.' Cel putin,asa am facut la majoritatea filmelor,dar acum eu eram personajul principal.Eu vedeam iubirea din privirea sa in orice moment il surprindeam ca se uita la mine,chiar si la cele mai banale actiuni sau gesturi,el era o stralucire ce ma umplea cu siguranta si iubire fara margini.
"Au si turnuri aici?"imi arcuiesc surprinsa sprancenele si el ranjeste smechereste,tragandu-ma dupa el spre intrarea in turn.
"Jungkook,am platforme,mai incet.O sa fac batai sigur."ma plang si el incetineste.
"Pf,uneori esti mai rau decat Suga."imi reproseaza si imi dau ochii peste cap.
"Urca tu atunci,te ajung din urma."pufnesc si imi strange mana.
"De parca as face asta."spune mai mult pentru el,dar il aud.Urcam scarile de piatra in ritmul dorit de mine si cand ajungem sus,el isi desprinde mana din a mea si se posteaza in fata mea.
"Ce faci?"spun obosita.
"Doar taci,esti stresanta."maraie si imi pune cu grija mainile la ochi,conducandu-ma cu grija din spate.
CITEȘTI
TOM
Fanfiction...Teardrops Of Memories... Mnemofobia - teama de amintiri.Fiecare om are amintiri neplacute, pe care evita sa le scoata la suprafata, insa cei care sufera de mnemofobie se tem de amintiri in general, fie ca sunt pozitive, fie ca sunt negative. Am i...
