Venirea acasă
Mama:Paul esti bine, de ce ai stat atât de mult??Întreabă mama disperată.
Paul in gândul lui:
Pai am fost la un concert al Innei, Alinei Eremia si Antoniei, m-am szbenguit ca disperatul pe acolo, ca sa speri oameni. Cam asta as putea face pe drum.
Paul:Pai după ce m-ai trimis tu am vazut-o pe Ionela care era lovită la picior, asa ca am ajutat-o sa meargă acasă.
Mama:Bine, dar cumpărăturile?
Paul: Când am ajuns la magazin, era deja inchis.
Mama:Bine, dute si culcate.
Paul:Bine...
Paul pleaca in camera lui. Se scuarul repede in pijamale si se baga in pat. Dar nu se culcă, telefonul era la putere. Il aprinde si incepe sa scrie.
Destinatar:Daniela
Hei, Daniela vroiam sa te intetreb cam cand ajungi acasă? Daca esti obosită putem sa vb. maine...nu este neapărat acum..
Daniela inca rea în masină tot cu capul pe Lucas. Telefonul ei era pe silentios. De odată telefonul se aprinde. Daniela tot dormea. Lucas ia telefonul usor din saculetul de la scaun. Observa mesajul. Verifica daca Daniela mai doarme. Doarmea ca un ursult banda care a mers i zi intre a si este obosit incat cand s-a apropiat de bârlog, a cazut in fata lui de oboseală.
Deschide telefonul si si intra la mesaje, citeste mesajul primit de la Paul. El decide sa raspunda in locul Danielei. A inceput sa scrie:
De ce te intereseaza, nu vezi ca dorm????La ora asta nu se terimite mesaje...!!!!
Paul primise mesajul de la ''Daniela".
El raspunse:
Bine, nu am vrut sa te trezesc din somn, scuze...
Lucas citeste mesajul primit nou. Si pune telefonul la locul lui, exact aşa cum era.
Se făcuse dimineata, iar ei tot nu ajunse acasă. Daniela se trezise. Ochii ei erau mari si sclipitori si somnorosi..
Lucas o salută:
Lucas:Neaţa smartphone..
Spune el si un zâmbet cald îi luminează faţă Danielei.
Daniela:Neata Lucas. Am ajuns?
Lucas:Nu, m-ai avem putin.
Daniela:Bine atunci...
Ea isi lua telefonul si observă ca m-ai are 45%.
Daniela:Telefonul meu este varză!!!!
Lucas:Ce are?
Daniela:E descarcat*!***! Uite, mai are 40%!!!!!!!
Lucas:Naspa...pastreaza bateria pana ajungem acasă.
Daniela:Ce altceva pot sa fac! Zise ea cu o voce ironică.
Orele trecuseră. Era ora 12:00 in sfarsit Daniela ajunse acasă. Isi ia bagajele(care erau destul de multe) dar nu apuca sa il prindă si pe ultimul ca o mână caldă îi atinge mână zicandu-i:
?:Stai sa te ajut. Era Lucas. Daniela crezusera ca de cum au ajuns acasă a si plecat acasă la el.
Daniela:Mersi mult. Sunt cam grele.
Lucas:Nu-i nimic..cred ca le pot căra. Zise el cu o voce de laudaros. Apucr sa ieie bagajul in mână si nici 2 secunde nu asta ca era sa cadă cu tot cu el.
Daniela a inceput sa râdă copios. Lucas se uita la ea zâmbind.
Ajung in camera ei, Lucas lasă bagaje langa usă.
Daniela:Asta este camera mea...
Lucas:Draguta, ma mir cum de nu este decorată camera ta ca o rochie de mireasă.
Daniela il loveste încet pe umăr, in semn de "Băi!!!".
Lucas:Bine pe asta am meritat-o.
Daniela deschide fereastra sa aeriseasca camera.
Cei doi s-au asezat pe pat si au inceput sa vorbească.
Paul se trezise si el, ghici ce? Si el deschise fereastra!
El ii zăreste pe cei doi cum stau de vorbă. Si scoate niste sunet din alea ca cum ar avea ceva in gand.
Paul:Ăhmmmm!! Zise Paul ca sa audă tot cartierul.
Daniela il observa pe Paul care se uita la ei.
Daniela:Bună Paul! Zise Daniela foarte bucuroasă, de parcă ar primi cea m-ai mare acadea de pe pământ. El este Lucas, este proprietarul casei din faţă casei mele.
Paul:Dar casă aia nu este părăsită?
Lucas:Nu..acolo stau eu. Zise Lucas serios.
Paul:Ok, am inteles. Iesiţi pe afară?
Daniela:Nu, suntem obositi. Eu cel putin nu ies afară. Lucas, tu vrei sa iesi afară? Îi spuse si se întoarce spre el uitându-se fix in ochi lui.
Lucas:Nu...Si eu sunt obosit...
Daniela:Deci scz., nu putem iesi.
Paul:Nu-i nimic.
-----------------------------::::::::--------:::------------
Stiu ca acest capitol a fost m-ai PLICTISITOR, dar o sa ma revansez, PROMIT!
Melodia:
**Tropkillaz-Baby Baby**
Si de acum voi posta dor capitole noi Atunci cand voi primi la comm-uri next sau urmatorul.
