Ajutorul...
Paul: Hei....
Ionela: Hei..
Paul: Ăsta este pt. tine...si îi dă trandafirul, Ioanei.
Ionela:Multumesc..iar Ioana începu sa zâmbească slab..
Paul: Ce-ar fi dacă ne-am plimba plrin parc, dacă tot suntem aici.
Ionela: Bine...
Cei doi se ridica de pe banca si incep sa se plimbe..
Paul:Apropo, eu ma numesc Paul.
Ionela: Încântată de cunostintă, eu ma numesc Ionela.
Paul:Încântat de cunostintă.
Sa ma prezint mai pe lung...de fapt te las pe tine...
Ionela: Bine..spune Ionela zâmbind...
Sa incep...
Ma numesc Ioana, am aproape 13 ani, imi plac iepurasi, culoarea mea preferată este mov, am un frate m-ai mic pe nume Iulin, am 1,60, imi plac pantaloni de training si cam atât.
Acum rândul tău.
Paul:Bine, culorile mele prefert sunt galben si negru si verde, imi plac cateluisi, imi plac zambilele si trandafiri si cantecul meu preferat este One call away.
Si cam atât.
Ionela si Paul au devenit buni prieteni. Ei au stat in parc m-ai multa vreme, plimbanduse tot parcul de la cap la coadă.
Ionela: Cred ca ar trebui sa mergem acasă.
Paul:Bine, dar ai aflat ceva despre Daniela?
Ionela:Nu, nu ma m-ai sunt de cand a plecat.
Paul:Bine atunci.
Ei ies din parc, se salută si fiecare pleaca in drumul lui catre casă.
Drumul Ionelei catre casă era destul de lung, iar becurile de la stalpi inca nu erau aprinse, si afară aproape de intunecase. Ionela se îndreaptă cu repeziciune catre casă. Cum mergea ea(destul de repede) telefonul îi vibrează.
Ionela scoate telefonul din jacheta ei albastră. Observa ca rea mama ei. Răspunde:
Ionela: Alo, da?
Mama:Draga unde esti?
Ionela: Pe drum acum ajung.
Mama: Bine Dar gråbeştete.
Ionela:Bine, vin cat pot eu de repede.
Inchide telefonul si il bagá inapoi in buzunar. Pe drum se impiedica de o piatră pe care nu a vazut-o. Cade jos. S-ia sclintit glezna. Ionela strigă încontinuu dupa ajutor, dar nimeni nu o aude.
Paul ajunge acasă. O saluta pe mama lui. Urca scările ca sa ajungă în cameră lui, dar cand ajunge in fata usi mama lui il strigă:
Mama: Puiule, Paul!
Paul: Da mamă!
Mama: Coboară putin, am nevoie se tine aici.
Paul:Ok.
Paul coboară jos in viteza can ajunge o vede pe mama lui cu o plasa pe masa si bani in mână.
Paul: Să ghicesc, vrei sa mă duc la magazin?
Mama: Exact.
Paul:Ok, ce am de cumparat?
Mama: Pai ai de cumparat:
Pâine, cacao, lapte, făină si un borcan de miere.
Paul:Bine.
Paul ia plasa si bani. Magazin era faţă in faţă cu casa Ionelei. El iese din casă. Merge ce merge că de odată aude sunet de ajutor. Era Ionela cea care striga. Paul se indreapta cu repeziciune care locul cu pricina. Când ajunge, o vede pe Ionela care stătea pe jos cu mâna pe gleznă.
Paul:Ionela, ce ai pătit??
Ionela:M-am împiedicat de o piatră si m-am sclintit glezna.
Paul:Hai sa te ducem acasă.
Atunci Paul o ridica pe Ionela de jos si o duce acasă.
Când ajung acasa la ea, Paul o duce până în casă. Mama ei cum de a vazut-o imediat a venit catre ei:
Mama: Ionela ce ai pătit?
Paul o lasă pe Ionela pe canapea asezandu-se lângă ea.
Ionela:In drum spre casă m-am impiedicat si nu am m-ai putut sa merg.
Mama:Bine, haide..dute in camera ta. Spune mama cu o voce caldă care ma face sa nu ma m-ai îngrijorez aşa tare de glezna mea ruptă, imi ofera o privire din aia "Nu iti face griji, mama e lângă tine"
Ionela urca sus in camera ei. Dar aude o voce caldă care o abate de la drumul ei.
Paul:Noapte bună!
Ionela:Noapte bună si tie si mersi ca m-ai adus acasă.
Paul:A fost plăcerea mea.
Paul pleca acasa salutand-o si pe mama Ionelea.
A plecat spre magazin, cand a ajuns acolo magazinul era deja inchis. Pleca acasă grabit.
Când ajunge acasă, mama lui il ia la întrebări:
-...
Gata capitolul XIII..Sper ca v-a placut cât de cât acolo.
Acum melodia
**Mario Joy-California**
