Dispartia.
Paul a inceput sa clocotească de furie. Tranti-se fereastra in încercarea de a o închide. Se traieste in pat cu capul în perna.
Lucas pleaca acasă la el cu gândul se a dormi, era c-am obosit.
Dana il condu-se până în fata porti.
Lucas:Eu cred ca o sa plec....pa. Zise Lucas abia scoțând cuvintele pe gură.
Daniela:Bine...pa. Ea asteaptă până Lucas intra in casă. Deschide usa repede si cu zâmbetul pe faţă se îndreaptă spre camera ei de la etaj.
Cand ajunge,telefonul incepe sa îi vibreze. Apucă telefonul si se asează la birou, pe scaun. Primi-se un mesaj de la Paul.
"Bună, stiu ca ai zis ca esti obosită, dar voiam sa te intreb..cine este băiatul ăla?stiu ca îl chiar Lucas, dar ma refer ce caută la tine, de unde vine? Daca te deranjez acum putem vorbi Luni la scoală..."
Daniela cat de obosită era ea, tot raspunde la mesaj.
"Acel băiat este un prieten care mi l-am facut in vacanta la bunica. Are 13 ani, si vine din Gorj de la bunică, adică acolo sta si bunica lui. El până a locuit in Italia cu mama lui...Si era la mine pentru ca m-a ajutat cu bagajele.
Asta este tot...
Si cum a fost cu Ionela?"
Paul stătea cu telefonul in mână agitandu-se spunând: "Haide odată mesajule!!! Vrei sa ajungi la mine in telefon casă te pot citi!!!!!"
Telefonul face un mic zgomot, in semn ca are o notificare.
Deschide repede telefonul si observa ca este raspuns de la Daniela. Il citeste apoi incepe sa formuleze raspunsul...
"Aaa, si este de la scoală de la noi?...Si a fost destul de bine cu Ionela, este drăguță, simpatică(dar nu m-ai simpatică decât tine..)."
Daniela încet, încet închide ochii. Ce vrei da la biata fată daca îi este somn!
Ea cu ultimele ei puteri scrie mesajul:
" Nu l- am intrebat la ce scoală este...am sa-l intreb..si ti-am zis ca Ionela este o fată de treabă, dar tu nu, ca nu este adevărat...😁😁😁"
Trimise mesajul apoi ochii ei se inchise-ră. Adormise cu capul pe birou. Parul ei era vulvoi.
Paul observa nu m-ai primeste nici un mesaj de la Daniela...isi dăduse seamă ca adormi-se, doar Daniela i-a spus ca îi este somn. Ichise telefonul si il pune pe pat. El coboară jos pentru a-si lua o gustare...Si cum coboară el pe scară, aude niste voci, erau ale parintiilor lui. Paul se opreste pe scară, ghemuindu-se casa nu-l vada. Tipetele era din ce inceput m-ai puternice. Tatăl lui iese pe usă nervos trantind-o. Mama lui, nervoasă cum era, tanteste vază asezată pe masura de cafea.
Paul pleaca in fugă spre camera lui. Era devastat, niciodată părinti lui nu se certase-ra. Era pentru prima dată. Isi lua castile din sertar si, si le pune in urechi. Dăduse muzica la maxim, imaginandu-si ca nimic nu a fost adevarat. Picase melodia:**Alexandra Stan-I Did It, Mama!**Era cea m-ai nepotrivită melodie pentru momentul acela. Paul arunca castile cu tot cu telefon. Ele se izbise-ra de covor. Noroc ca el era pufos si nu s-a spart telefonul. El isi ia câteva haine intr-un rucsac si inca o pereche de papuci, si telefonul si alerga intr-o fugă până ajunge in fata usi. Deschide usă, dar se opreste putin uitându-se in spate,o lacarima case pe obrazul lui rosu, apoi pleaca pe usa trantind-o din rasputeri.
Peste câteva ore.
Mama lui Paul il strigă,dar el nu răspunde, il cauta prin toata casă. Ea observă ca el nu era acasă. Nu era in firea lui sa plece de acasă fără să spia ceva. Cand cauti si in camera lui, observa un biletel pe birou, in el scria:
"Dragi părinti, am plecat fiindcă certa voasra ma deprimat, aşa ca nu o ma întorc până când voi doi nu o sa împăcari si o sa ma căutati împreună."
Cu dragoste,
Paul
Mama lui Paul după ce citise biletul leșină căzând pe covor.
--------------------------:---------:-------------:--------
Gata si capitolul acesta, sper ca v-a placut. Scuzati-mi greselile de ortografie. V-am spus ca o sa ma revansez, sper ca capitolul acesta a facut m-ai interesantă cartea.
Nu uitati:
Common cu next=un nou capitul
Si un vot nu strică nimic...Si va multumesc din suflet ca imi cititi cartea.
Vrea cineva dedicatie?
Melodia:
**Era Istrefi-BonBon**
