Secrete I

770 41 28
                                    

Ofițer Murphy , Ofițer Murphy ești acolo?
O voce de femeia se auzea din stația pe care o avea în mașină

-Să nu cumva să pleci!
Mi-a spus punându-si mâna pe pistol. Am dat din cap și el s-a dus la mașină, ce o să mă fac acum? Nu e nimeni prin jur și sunt mai mult decât sigură că ofițer Murphy nu vrea să mă ducă într-un loc drăguț și să-mi dea un ceai cald.
Trebuie să fac cumva să scap de el.

Profitând de faptul că e ocupat și nu mă poate vedea , am scos repede telefonul din buzunar și am apelat primul număr găsit în lista de apeluri.

După câteva tonuri de apel răspunde cineva iritat.

-Da?

La naiba , era Justin, mai bine ma răpea ofițerul Murphy decât să apelez la el, off nu mai puteam face nimic, aveam nevoie de cineva în momentul ăsta.

-Justin!
Am șoptit disperată.
-Justin am nevoie să ma ajuți.

-Sunt prins în ceva acum.

-Justin te rog!
Am șoptit și mai disperată urmărindu-l atentă pe polițistul țicnit cum se chinuie sa vorbească la stație.

-N-am timp de tine acum scumpo!

-Uite ce e Justin, îmi pare foarte rău pentru ce ți-am zis dar chiar am nevoie să mă ajuți, sunt pe stradă și un polițist o să mă hărțuiască chiar am nevoie să. .

-Chiar nu am timp serios!

Oh perfect, cand nu îl vreau prin preajmă , e mereu prezent, iar acum când am nevoie de el ,nu are timp .

-Justin te rog frumos, e un polițist și vrea să mă ducă nu știu unde și eu nu vreau, te rog vino și ajută-ma!

A spus câteva înjurături în șoaptă și apoi mi-a raspuns oftând.

- Unde ești?

M-am uitat prin jur să văd unde mă aflu dar chiar atunci ticnitul terminase ce avea de făcut și s-a întors spre mine. Am închis și mi-am bagat repede telefonul în buzunar . A venit tot mai aproape de mine și mi-a pus mâna pe mijloc trăgându-ma spre el el.

-Unde rămăsesem frumusețe?
A spus rânjind și descoperind o dantură mai galbenă ca malaiul.

-Domnule , vă rog lăsați-ma, trebuie să mă duc acasă...

-Te duc eu, știi.. nu-i bine ca o fată singură ca tine să umble singură pe stradă la ora asta.

Ei nu mai spune? Păi văd și eu asta! Nu mai poți fi în siguranță nici măcar cu polițiștii! Dumnezeule... în ce zile am ajuns.

-Vă rog lăsați-ma.
Am spus ridicând vocea văzând că mâna lui se plimbă pe mijlocul meu tot mai jos.

El și-a strâns mâna pe mijloc și apoi mi-a prins barbia cu două degete și mi-a dat capul pe spate. Mi-a mirosit gâtul și a gemut încet când a simțit mirosul parfumului meu. Eram scârbita de ceea ce vedeam . Mi-a luat mâna de pe bărbie și mi-a dat eșarfa jos descoperindu-mi gâtul.

-Măi să fie, cineva a fost pedepsită rău.
A spus rânjind trecând cu degetele pe semnele mele de pe gât.
Și-a dus încet buzele spre gatul meu vrând să mi-l sarute Mi-am pus mâinile pe umerii lui și l-am lovit cât de tare am putut acolo unde soarele nu răsare, mi-a dat drumul gemând de durere. Am început să fug și să țip dar nu era nimeni pe stradă să ma ajute, el mă urmărea din spate ținându-se cu mâna de partea lovită. M-a prins din urmă și m-a tras de braț oprindu-ma din alergat. M-a întors spre el și m-a lovit cu putere cu palma peste față.

Dark LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum