Orfana la 14 ani

Capitol 9

Ma trezasc in patul meu din camera, invelita, cu televizorul deschis dar cu sonorul pe mute. Ma uit imediat sub patura si observ ca sunt in aceleasi haine ca seara trecuta. Mut patura , ma incalt cu totoseii si ies din camera. Cobor repede scarile si amutesc cand il vad pe Erik dormind inca in fotoliu, cu ceasca de ciocolata calda in mana. Imi mut privirea catre brad care era atat de frumos, luminand. Afara era inca intumeric. Ma aproprii de fotoliu si il vad pe Erik plin de sange, cu fata mutilata si cu privirea atintita intr-un punct. Incep sa tip si sa plang, cazand in genunchi. Atunci realizez ca nu eram singura in casa...simteam asta. Inghit in sec si ma intorc cu fata spre cealalta parte a sufrageriei. Doua maini mari ma apuca de spate si imi pun un cutit la gat.

-Ma mai stii...Louisa..?

Dau din cap negativ si siroaie de lacrimi imi curg pe obraji, de frica.

-Atunci, ai sa ma ti minte pentru asta! apoi ma zgarie la mana dreapta la vene cu lama.

Tip dar in zadar, nu era nimeni care sa ma salveze.

-Trezeste-te!

Doua maini ma zdruncinau iar eu deschid ochii imediat.

-Plangeai! Ce ai visat? ma intreaba panicat Erik.

II povestesc tot dar el pur si simplu ramane socat, cel putin asta am vazut eu il privirea lui desi el incerca sa ii ascunda acest sentiment cu un zambet fals. Ma uit la mana dreapta la vene, si ma panichez cand imi dau seama ca am incheietura insangerata.

-Ce ai facut aseara?! se rasteste la mine Erik

-Nimic! Dormeam ca si tine!

Acesta pleaca din fata mea si in cateva minute vine la mine cu un bandaj rece si mi-l pune peste mana.

-Sa nu te mai tai la vene...e periculos!

-Dar nu eu m-am taiat omule!

O liniste macabra se lasa intre noi si el apasa si mai atre compresa de rana mea. Ma doare, dar nu zic nimic, nu vreau sa il infurii si mai tare.
Ma intreb de ce s-a infuriat asa...e doar o taietura... imi zic incercand sa ma calmez.

-Merg sa aduc o trusa de prim-ajutor... spune el si pleaca din fata mea.
Asta era acel moment din filne in care personajul principal ramane singur si cel mai probabil il omoara cineva. Inghit in sec si ma gandrsc ca totul este doar in imaginatia mea... dar pe cine pacalesc? Taietura doare prea tare ca sa fie si asta un vis.

-Si acum...? Il intreb pe fratele meu cand il vad ca apare.

-Acum stai cuminte sa iti pun o compresa sterila si sa te bandajez.

Dau din cap afirmativ si ii intind incheietura.

-Cat este ceasul? Intreb eu.

-Noua. Spune scurt si inca incruntat

"Nu am inteles visul care l-am avut. Cine era acel om? De e ar fi trebuit sa il cunosc? De ce m-a amenintat..si cel mai ciudat, de ce rana a trecut bariera visului? Sangerez.. si asta nu mai e rodul imaginatiei nele. Eram atat de panicata atunci. Si speriata. L-am vazut pe Erik mutilat in fata mea.. nu stiu cat imi e de aproape.. sau cat ma iybeste ca o sora... dar... am fost distrusa cand am realizat intr-o singura secunda ca si el a plecat de langa mine fara sa pit face nimic..."

-Esti bine? Ma ibtreaba Erik uitandu-se atent la lacrima ce imi traversa obrajii calzi.

-Da.. zic si o sterg imediat. Ma ridic din fotoliu si merg catre brad. Zambesc cand vad daceta cadouri asezate frumos... sclipind in lumina beculetelor..

Amintire...

Coboram scarile incet.. sa nu imi trezesc mana care dormea in camera ei. Era intuneric in camera mare in care era bradul...numai acesta facand lumina.. ma uit in jur si strang mai tare in brate plusul meu preferat... imi era somn..dar merita ceea ce faceam. Merg tiptil pana la brad si ma asez repede sub el. Ma uit la ceas: 00:00. Trebuia sa vina. Il asteptam cu nerabdare. Pe masa era o tava cu fursecuri si un pahar de lapte.. de mine facute bumai ca sa il tin in loc. Aud cum se deschide usa la intrare. Pasi mari se apropiau de mine.. inchid ochii de frica dar ma imbarbatez la cei 5 ani care ii aveam si cand ii deschid, vad o umbra mare.. ma uit imediat la cine era si vad un corp mai grasut...inalt.. intr-un costum rosu. "Te-am prins mosulica!" Zic si ii sar in spate acesta speriandu-se. Strang mai tare de el, aud niste clopotei iar cand deschid ochii imi dau seama ca eram in aer, in momentul urmator facand contact cu podeaua. Nu mai era. Ma uit in spate iar sub brad vad cateva cadouri impachetat frumos. Straluceau...

Un oftat scurt si apasator imi scapa pe gura la imaginile ce mi se delurau in cap.. ce vremuri bune...
Apoi imi dau seama ca el se holba la mine de ceva timp. Zambesc de parca nu s-ar fi intamplat nimic si ma apropii de cadoruri, fiind urmata de Erik. Le deschidem iar eu raman placut surprinsa ca dupa ce desfac fundita din cutie sare un catelus alb, mic, de cateva luni. Il iau imediat in brate si autonat acest lucru ma fa e sa zambesc.

-E de la tine? Il ibteeb pe Erik care parea destul de multumit..

-Da. Zice si zambeste la randul lui.

-Multumesc... raspund fericita

*******
Deeeeeeeci! Imi pare rau pt aceasta absenta nemotivata pe care am avut-o. Si imi cer scuze pt acest capitol sec si ciudat. Va multumesc tuturor! Cartea mea a ajuns pe locul 8!!! Nu as fi crezut asta niciodata. Si spun asta pt ca parerea mea este ca nu e cea nai reusita.. oricum. Iertati-mi greselile de ortografie ori cele gramaticale.
Si vacanta placuta.. vine vara! Va urez distractie placuta! La mare, la munte, in tabere sau cu prietenii.. nu lasati vara sa treaca fara sa va distrati din plin! Pana la urma toti meritam asta.
Va iubesc pe toti! Kisses! :*