Din Tocilara, Populara

-Capitolul 1-

Hei! Eu sunt Magda! Unii oameni nu mă știu. Nimeni nu te știe! Taci! Unde rămăsesem...A da! Spuneam ca... Spuneai ca ești o ratata super handicapata și drogata! Un lucru pe care trebuie sa îl știți despre mine este ca am o conștiința super... Super buna, cea mai de top! Am o conștiință super jalnica, cea mai de cacat! Hei! Tu îți dai seama ca suntem aceasi persoana? Dute dracu! Bun deci, sunt o tocilara! Nici dracu' nu mă știe! Mhm... Eu nu sunt ca celelalte adolescente care vor sa devină căntărețe sau dansatoare. Visul meu este sa nu își mai bata lumea joc de mine. Ca oamenii sa mă creadă la fel ca ceilalti: normala. Dar...Stai cât e ceasul? 8:30?! Deșteaptă ești! Trebuie sa mergi la munca!

Cobor jos ca sa iau micul dejun. În cazul meu: un măr.

-Pa mama! Pa tata!

-Pa scumpo!

Vezi ca ai uitat sa le spui ca te duci la streptese ca sa înveți și tu ce fac alea acolo! Conștiința draga, ce m-as face fără tine? Probabil as fi cea mai fericita dintre toate tocilarele!

Ajung în stația de autobuz. Aștept cam 2 minute, puțin. Dar ajung la locul de munca în 10 minute. Ale dracu mijloace de transport! Ajungeam mai repede dacă mergeam cu rolele!

Jur ca dacă mă vede șefa o sa... O sa te ia în brațe și o sa iti mărească salariul! As vrea eu! Tocilaro!

-Ai întârziat Valero! Vei avea tura dubla!

Ca mie asta îmi mai lipsea!

Sunt în pauza! În sfârșit! Ma plimb eu jumătatea aia de ora si dupa mă întorc în iad!

Îmi termin și eu programul. Bine, programul de munca, acum trebuie sa merg la școala! Ma duc acasă. Ma schimb in ceva mai de școală și plec!

În 5 minute eu sunt deja în fata scolii. Ma duc la dulap sa îmi iau toate lucrurile, apoi merg în clasa. Dar nici un pas nu fac, ca și inganfata scolii, Ambar, mi-a pus piedica, și m-a împins în perete. Eu tac din gura ca după știu eu ce se întâmplă! Eu zic sa nu mai stai ca proasta, acționează! Nu pot! Nici nu îmi dau seama ca Ambar mă împinge în dulap!

-Ah!

Nu spune...Dute dracu! Ce? Ai spus sa acționez! Adică sa nu te lași bătută!

Toți au început sa rada de mine! Am vrut sa fug ca arsa de aici, dar mă lovesc bineînțeles de popularul scolii: Ross. Acum trebuie sa plec și mai repede de aici! Dar, el mă ia de mana și mă duce la cantina, mă asaz pe un scaun și...

-De acum încolo ăsta e locul tău!

-S-si cin-e s-spu-ne?

-Noi! Eu, Chris, Leo și Adi. Dar pentru inceput: Nu te mai bâlbâi!

Eu imi scot o carte și încep sa citesc. Ambar vine la masa la care eram eu.

-De ce sta acest șobolan pe scaunul meu?

-Asta e scaunul ei!

Ea se uita atent la cartea pe care o citesc.

-Magda! "E ușor sa te iubesc"? Serios? Tu ai putea avea un prieten când eu o sa fiu tocilara.

Imi ia cartea și mi-o arunca la gunoi. Eu mă uit la Ross, iar el îmi spune cu un glas încrezător...

-Nu sta degeaba! Acționează! Nu o lasă să te tortureze!

Eu dau din cap afirmativ.

-Ajunge! De ce nu mă lași în pace? Îți place să faci lumea sa sufere! Exista un loc pentru cei ca tine! Se numește iad! Acolo o sa ajungi dacă o sa continui sa iti bați joc de oameni!

Ma uit spre Ross care da din cap afirmativ.

-Oh, uite! Micuța tocilara a prins curaj! Ce drăguț!

Eu nu am băgat-o în seama și m-am asezat. Ambar a întins mana ca sa mă lovească. Eu am prins-o de mana ca sa împiedic asta.

-Sti ceva? Scutește-ma!

Cum a putut Ross sa te convingă sa ai mai multa încredere în tine, și eu sa încerc degeaba?

Orele s-au terminat repede. Mi-am luat lucrurile si m-am dus la dulap. Il deschid si ma uit in oglinda. Ross era in spatele meu.

-Buna treaba!

-Multumesc!

-Hei! De cand nu te mai balbai?

-De cand am mai multa incredere in mine!

Ross se uita atent la mana mea si vede ca sangerez.

-Fuck!

Ma ia de mana si ma duce la cea mai apropiata tasnitoare. Uda un servetel si mi-l da ca sa ma sterg.

-Nu, multumesc! Chestii de-astea mi se intampla mereu! Nu e mare branza!

-Ti se intampla pentru ca nu sti sa te aperi foarte bine!

El ma sters pe mana.

-Acum stiu?

-Ce ai facut mai devreme iti raspunde la intrebare? De cand o infrunti pe Ambar?

-Nu as fi infranto daca nu mai fi ajutat!

-Dea...Omul potrivit la momentul potrivit!

-Dea...

-Magda, am incredere in tine!

-...

Am mers acasa, dar nu pe jos. Ross ma dus cu masina lui. Am vrut sa ies dar el ma prins de mana.

-Hei! Nu uiti ceva?

-Noapte buna!

-Noapte buna!

Urc in camera mea. Ma schimb in pijamale, ma trantesc in pat si ma gandesc la ce s-a intamplat azi!