Din Tocilara, Populara

-Capitolul 12-

Ma trezesc cu o durere de cap, de burta si de spate care ma face sa imi urasc si mai mult viata. Nici nu ma mira. Ma ridic din patul meu de altfel dezordonat si ma pregatesc de rutina mea de dimineata. Merg in baie, imi fac un dus rece ca sufletul meu si ma spal pe dinti.

Ma pozitionez in fata dulapului meu plin si imi aleg cele mai random haine care se afla pe umeras: o bluza roz cu guler alb, o fusta neagra, niste strampi negri si in picioare ghetele mele negre spre maro. Parul mi-l prind intr-o coada si cam asta e.

Cobor scarile din lemn si ma pun pe scaunul din bucatarie, incercand sa mananc omleta cu ciuperci care este in farfurie. Credeati ca azi merg la lucru? Concediu! Nu ma pot concentra daca sunt intr-o astfel de stare. Probabil turnam sucul pe un client si ne dadeau localul in judecata sau ceva de genul...

Se aude soneria. Ma indrept lenesa spre usa din lemn. Apas pe clanta si o silueta cunoscuta si inca o fata care nu stiu cine dracu' e stateau in fata mea. Erau Chris cu...Habar nu am cine.

-Hei!

-Hei Magda! Ea e Sarah! Prietena mea din copilarie.

Era o fata destul de draguta. Par castaniu, ochi caprui...

-Buna! Eu sunt Magda!

-Sunt Sarah!

-Intrati!

I-am poftit inauntru si am intins usa in urma mea.

-Ce casa frumoasa Magda!

-Mersi! Si...Sarah! De unde vi?

-Din Argentina, Buenos Aires. M-am mutat acolo si nu prea am mai tinut legatura cu Chris! Si dupa cum mi-a spus in masina, voi doi sunteti impreuna.

-Da! Chiar asa...

-Ah...Magda! Vi putin sus?

-Ok Chris!

-Sarah...Ne astepti te rog?

-Ok! O sa stau aici!

Chris's POV

O iau pe Magda de mana si mergem la etaj. 

-Ce s-a intamplat?

-Ieri te purtai ciudat! Ce naiba ai? Stiu ca ai patit ceva!

-N-Nu am patit n-nimic! De ce crezi asta?

-Pentru ca te cunosc! 

-...

-Magda...

-...

-Magda!

-Eram ingrijorata de repetitii! Am frica de scena si nu am cum sa urc acolo!

-Magda...Spune ce ai!

-Ti-am spus! Frica de scena!

-Magda! Spune ce ai! Nu ma poti pacali asa usor!

-Of...Bine! Sti ca ieri a venit colega mamei la cina impreuna cu fiul ei.

-Asa...

-Fiul ei era Ross...

-Si de asta te simti in halul asta?

-N-Nu...Ross a spus ca...

-Ca?

-Ca ma...

-Magda. Spune.

-Ma place! Ross ma place!

Ochii mei s.au facut cat cepele.

-Ross te ce?!

-Ross ma place.

Telefonul ei a vibrat. Pe ecran era afisat numele "Ross". Speram sa apese pe verde, dar...Pe rosu...

-De ce nu mi-ai spus?

-Pentru ca nu voiam sa va certati pentru mine! Sunt o oarecare fata si tu esti iubitul meu si sti bine ca nu imi place sa vad lumea suferind!

-Dar iti place sa te vezi suferind?!

-Ha?

-Magda! Ti-ai taiat venele! Eu atunci am suferit pentru tine!

-Esti suparat?

-De ce anume?

-Pentru ca nu ti-am spus, pentru ca Ross ma place?

-...Nu. Pot accepta asta!

Merg inapoi la Sarah care statea pe canapea.

Magda's POV

Chris iese din camera putin dezamagit. Ca nu era deajuns! Ca trebuia sa se intample asta! Ca ma simt rau! Ca...Ca traiesc! Imi pare rau ca traiesc! Daca stiam ca asa o sa fie viata mea de liceeanca stateam dracu' acasa! O zi buna nu am si eu!

Telefonul meu vibreaza in toata camera. Era tot Ross. De data asta apas pe verde.

Comvorbire telefonica

-A-Alo?

-A aflat?

-Da...

-Magda...

Sfarsit comvorbire telefonica

I-am inchis in nas!

Ma intorc jos unde nu mai era nimeni. Ok...Asta e ciudat! Ma asez pe canapea si incep sa-mi plang de mila.

Deodata primesc un mesaj de la un necunoscut.

Comvorbire mesagerica

Numar privat: Ce faci printesa? E naspa viata ta?

Eu: Cine esti?

Numar privat: Asta nu e important acum! 

Eu: Pentru mine e! Cine esti? 

Numar privat: Cine crezi? Il mai ti mine pe unchiul tau?

Eu: Tu...

                                                                Va urma...