ARMA PREFERATĂ

1 1 0
                                    

Era prea surprinsă ca să ţipe. Senzaţia de cădere fusese cea mai rea

parte; inima îi sărise în gât, iar în stomac i se făcu un gol. Îşi întinse braţele în

lături, încercând să se agaţe de ceva, orice care-ar fi putut să-i încetinească

prăbuşirea.

Se prinse cu mâinile de nişte crengi. Frunzele se rupseră în strânsoarea

ei. Se izbi de pământ cu o bufnitură, lovind cu şoldul şi cu umărul solul

bătătorit. Se rostogoli pe spate, trăgând aer în piept ca să-şi umple din nou

plămânii. Tocmai începuse să se ridice în capul oaselor, când cineva ateriză

grămadă peste ea.

O trânti înapoi, pe spate. O frunte se izbi de a ei, genunchii lovindu-i pe

ai altcuiva. Imobilizată într-un ghem de mâini şi de picioare, Clary tuşi să

scoată părul (nu al ei) din gură şi se zbătu să iasă de sub povara care simţea

că o striveşte.

— Au! făcu Jace în urechea ei, pe un ton indignat. Mi-ai tras un cot!

— Păi, tu ai aterizat pe mine.

El se ridică în mâini, uitându-se în jos la ea fără emoţie. Clary putu

vedea cerul senin deasupra capului său, puţin dintr-o creangă de copac şi

colţul unei case cenuşii de şindrilă.

— Păi, nu prea mi-ai dat de ales, nu? întrebă el. Nu după ce-ai decis să

te-arunci voioasă prin Portalul ăla de parcă ai fi sărit în metroul de Brooklin.

Norocul tău că nu te-a basculat în East River.

— Nu trebuia să vii după mine.

— Ba trebuia, zise el. Eşti mult prea lipsită de experienţă ca să te aperi

într-o situaţie ameninţătoare, fără mine.

— Ce drăguţ din partea ta. Poate c-o să te iert.

— Să mă ierţi? Pentru ce?

— Pentru că mi-ai spus să tac.

El îşi miji ochii.

— Dar n-am... Bine, ţi-am spus, dar tu tocmai...

— Las-o baltă.

În braţul ei, prins sub ea, la spate, începuse să simtă crampe.

Răsucindu-se într-o rână ca să şi-l elibereze, văzu iarba cafenie a unei peluze

uscate, un gard de plasă şi mai mult din casa cenuşie de şindrilă, acum

dureros de familiară. Încremeni.

— Ştiu unde suntem.

Jace se opri din bolborosit.

— Ce?

— Asta este casa lui Luke.

Se ridică în capul oaselor, împingându-l pe Jace într-o parte. El se

rostogoli graţios şi sări în picioare, apoi îi întinse mâna s-o ajute să se ridice.

Ea nu-i dădu atenţie şi se căzni să se ridice singură, scuturându-şi braţul

I.M.O.O.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum