După toată distracția pe care am avut-o cu tatăl lu Tia, care nu e tatăl ei defapt, mi-a spus unde sunt restul copiilor pe care îi avea și i-am luat, majoritatea ducându-i înapoi la familiile lor iar pentru restul cautam familii care să îi vrea. "Tatăl" lu Tia e în închisoare pentru că s-a plâns prea mult ca nu vrea să moară și, și-a tot cerut ierare... Mă rog, a tot spus tâmpenii la fel cum spune toată lumea care nu vrea să moară.
Acum suntem toți șase la mine în birou.
-Deci?
Rupe Prințesa tăcerea.
-Deci...După cum știți eu am avut un frate Cail care era un geniu.
-Da, și a înnebunit.
-Se pare că ești la curent Aoi.
Prințesa ridică mâna.
-Eu sunt de vină.
-Cred că ne-am dat și noi seama. Dar oricum multumesc, acum nu trebuie să mai spun și pentru Aoi povestea. În fine, eu de mică am avut probleme de comportament și mereu Cail a încercat să facă un fel de antidot pentru mine, și a reușit. Ei bind nu în totalitate, încă o iau razna uneori când văd sânge dar mă pot controla. Nu omor pe nimeni care nu merită si de asemeni nu torturez zile intregi, dar asta e o alta poveste. Ideea e că după ce Cail a murit am rămas fără antidot o vreme și am cam luat-o razna. Jack aici de față știe.
-Da dar nu am de gând să vă povestesc nimic pentru că a fost un total coșmar.
-Daaa...oricum am descoperit cum să îl fac din nou și până să o cunosc pe Yuzu mi-am revenit și nu am mai avut nevoie. Vreau să fac din nou și să îi dau lu Tia dar problema e că trebuie injectat sau băut, dar nu cred că o va încânta să bea sânse de al meu.
-Sânge?
Sare Yuzu cred că mai mult speriată de cât uimită.
-Cee?
Continuă Aoi.
-Calmațivă!
Spune Jack calm.
-Antidotul face parte din Urabe, am încercat să aflăm care e concret, dar nu am reușit, trebuie să adăugăm unele chestii la sângele care îl vom lua de la Urabe și e ok. Nu la fel de bun cum l-a făcut Cail dar își face treabă 80%.
-Deci clar o să îl injectăm.
Spune Yuzu încercând să pară mai calmă.
-Păcat, sângele meu chiar are gust bun.
-Tu l-ai băut?
Vine Yuzu în fața mea complet roșie.
-Desigur! Doar e tot al meu. Și cum am spus e foarte bun.
-Ooo Doamne!
-Calmeazăte Yuzu. Stii că a făcut chesti și mai scârboase sau nebunești, băutul propiului sânge nu e cine știe ce.
-Da, știu. Dar ași prefera să nu! Pe viitor nu îmi mai spuneți astfel de chestii.
-Cum vrei. Oricum, lăsând asta, Miri ne spui și nouă ce e cu Tia?
Se lasă liniște în cameră și toți ne uităm la Miri. După câteva secunde bune de liniște Miri trage aier în piept și roșie la față începe.
-După micul accident de acasă cu parinți adoptivi am stat la o matușă dar ea era intrată în depresie deja și începuse să bea foarte mult așa că eu mereu eram plecată în pădure. Acolo era un fel de peșteră doar că era în pământ, oricum mergeam mai mereu acolo și într-o seară a venit mătușa acasă biată și m-a făcut ucigașă și am fugit plângând, aveam vise cum îi omoram dar nu credeam că eu chiar făcusem asta. Când am ajuns am sărit direct și m-am întins pe burtă iar la scurt timp Tia a căzut în fund pe spatele meu. Era aproape toată acoperită cu sânge și mi-a spus că este o eroină, că salvează oameni buni de oameni răi. Eu încă eram speriată de faptul că era plină de sânge dar i-am spus povestea mea și ea a spus ca să merg cu ea și să fim amândouă eroine. Eram încântată de asta, până la urmă aveam 14 ani dar când am ajuns "acasă" era plin de bărbați peste tot și când am făcut cunoștință cu tatăl ei el a spus că nu se poate, că nu are timp să mă învețe ce trebuie să fac dar Tia nu a renunțat și m-a învățat ea și tot ea m-a antrenat. La scurt timp am mers cu Tia să salvăm o familie de un tată alcolist care le bătea pe cele 3 fete și pe soție. Îmi aminteam că am salvat fetele alea și ersm mândră dar nu îmi aduceam aminte ce acum îmi amintesc.
A început să tremure și lacrimile au început să îi curgă. Jack a luat-o în brațe și o mângâie încet pe păr.
-Deci așa spusul "tată" a lu Tia s-a folosit de voi pentru distracția lui.
-Nu!
Adaugă Miri încă tremurând dar pe un ton nervos.
-Lua copii de la fiecare familie. Din câte am aflat eu copii peste 10 ani îi ducea la un doctor nebun care încerca să facă un monstru din părți de oameni, multe din fetele de peste 15 ani care arătau bine erau vândute ca prostituate și cei mici erau vânduți familiilor de mafioți care vroiau copii sau pur și simplu o slugă loială.
Se oprește și îl ia din nou pe Jack în brațe.
-Putem pleca?
Întreabă Miri.
-Dar tu cum ai ajuns să fii vândută?
-Am fugit după ce am aflat ce face cu adevărat dar chiar la câteva ore m-au prins doi tipi și m-au luat cu ei. Din câte auzisem nu gasise o altă tipă și că trebuie să se grăbească ca să ajungă acolo înainte ca vasul să plece.
-Vasul de pe care te-am luat eu?
-Da. Eu trebuia să fiu cumpărată de tipul pe care l-ai omorât.
-Mă bucur că eram acolo. Acum poti pleca. Fă un duș și bagăte în pat. Și Jack să o lași să doarmă că de nu vin cu polonicul. Înțeles?
-Da, șefa.
Ies amândoi încet din cameră.
-Oare Tia știe?
Întreabă Prințesa.
-E posibli. Cred că îi place ce face chiar dacă nu e bine. Oricum trebuie să devenim prietene cu ea ca să se poată face mai bine.
-De acord Urabe. Dar trebuie să o injectezi?
-Momentan, nu! Dar sunt sigură că va vrea curând să mai omoare pe cineva și atunci o să înceapă tratamentul.
CITEȘTI
O confesiune
RomanceÎncetu, încetu totul dispere. Totul moare. Totul devine doar o amintire plăcută.