Gardiana-Volumul III:Renasterea haosului

Capitolul 13

Toata lumea are secrete. Secrete legate de orice este pe lumea asta. De obicei, aceste secrete se pastreaza intre prieteni. Dar, mai sunt si exceptii cand esti singur. Iar, atunci, ti-ai dori sa gasesti pe cineva sa ii spui adevarul.

Trantesc usa dulapului, indreptandu-ma spre sala de muzica. Nu aveam niciun chef de muzica. Adica, sunt asa de instabila cu haosul asta incat cu siguranta cosmarurile vor pune stapanire pe oameni cand voi incepe sa cant. Deci, muzica pica din activitatile extra-scolare.

Intru in clasa, trantindu-ma pe un scaun din fundul clasei. In clasa nu mai era aproape nimeni, insemnand faptul ca am ajuns destul de devreme.

Nu stiu ce sa fac. Samantha se pare ca invata la liceul meu, am opt elementari ce vor sa ma omoare. Adica, vor sa disrruga haosul, dar ei nu stiu ca il detin. Oricum, daca s-ar afla, nu stiu ce as face.

Pe usa intra Cara, Stephan, Tay, Max si Samantha, mai plini de viata ca oricand. E bine pentru ei. Samantha este o vrajitoare puternica si face parte din clanul suprem de vrajitoare, iar cei patru incep sa-si controleze destul de bine puterile.

Acestia se aseaza in cealalta parte a clasei, semn ca nu m-au observat, eu oftand usurata. Nu aveam niciun chef de un interogatoriu primit de la Samantha cu faptul "De ce nu ma intampini ca am venit aici?".

Profa' de muzica intra in clasa, urmata de o fata blonda, destul de slaba, care-si trecea mana prin parul ei, si in acelasi timp isi aranja hainele. Clar, o alta fitoasa in liceu. Cred ca e sora cu Callie. Da, cu siguranta.

-Buna ziua, elevi, ne saluta profa'. Ea este noua voastra eleva, Sara Miller.

Ce?!

Gura mea era involutar deschisa pana in pamant, ochii mei fiind bulbucati.

Ce dracu' a zis profa'?

Chitara din fata clasei pur si simplu explodeaza, clapele pianului topindu-se.

Stai. Sa revin inapoi la faptul ca blonda aia a zis ca e o Miller.

Miller?! Eu sunt singurul copil al elementarei supreme si al elementarului de aer!

-Oh, se pare ca esti ruda cu Fallon, constata profa', aratandu-si zambetul. Ia loc te rog.

Deci, pe langa faptul ca controlez haosul, aflu ca mai exista o Miller.

Stai.

Da inapoi.

Par blond.

Inalta.

Pielea extrem de deschisa la culoare.

Asa aratam si eu pana sa... controlez haosul.

Nu.

Nu se poate.

Mai degraba Stephan ar lua un zece la mate decat ca ea sa fie sora mea.

~~~~

Intru in casa, trantind usa de la intrare, indreptandu-ma spre sufragerie. Pe canapea sunt nimeni altii decat parintii mei.

Si Sara.

-Fallon..sopteste mama, ridicandu-se de pe canapea.

-Mama, ce dracu' se intampla aici, intreb, clar si raspicat.

-Fallon, Sara este...incepe mama, dar blonda o intrerupe.

-Suntem surori!

-Tata, il intreb, indreptandu-mi privirea spre el.

-Cand am aflat ca mama ta va fii mama, eram cel mai fericit de pe lumea asta. Am fost mai fericit cand am auzit ca vom avea gemene. Cand v-ati nascut, tu purtai blestemul legat de ochii tai, iar noua ne-a fost frica sa nu ii transmiti si ei blstemul, imi explica tata.

-Deci, am trimis-o la clanul lui Vega si Rob, imi spune mama.

-Da, din cauza ta nu am putu fii langa parintii mei, isi spune cuvantul Sara. Dar, de acum voi locui aici.

-Da... Eu ma duc sus. Nu cobor la cina. Discutati, le spun, aproape alergand pana la mine in camera, incuind usa.

-Stapana, sunteti bine, ma intreaba Katana, iesind din umbra.

-Am o sora. Care.este o fufa. Asta mai lipsea, ma vait eu.

-Se simte de la posta ca e o curva care si-a tras-o azi-noapte cu Max.

-Ce?!intreb.

-Barfele circula repede. Am auzit de la celelalte umbra ca blonda aia si-a tras-o cu Max aseara.

-Super. Parca ideea de a distruge Pamantul nu mai e asa de rea, ii spun.

-E vampir.

-Ma duc sa ma sinucid, spun, arucandu-ma in pat, simtind cum mainile ma prind, nelasandu-ma sa ma ridic de pe pat.

~~~~~~~~

-Buna dimineata, Fallon, ma saluta mama, eu intrand in bucatarie.

-Mda, neata, ii raspund si eu, luandu-mi un mar din fructiera. Ma duc la scoala!

-Stai! Asteapt-o si pe Sara, imi spune tata.

Spunand asta, o vad pe Sara cum coboara de la etaj, fiind imbracata cu o fusta ce nici mini nu poate fi la cat de scurta e, maieul de un roz tipator si decolteul adandc spunandu-ti cum este ea defapt. Si, sa nu uitam te pantofii plini cu sclipici roz si ca un clovn ar fii invidios pe ea la cat machiaj a folosit pe fata ei.

Ies pe usa, facand stanga si indreptandu-ma cu pasi mici spre scoala, auzind cum tocurile Sarei ating cimentul.

-Si, Fallon, ce fiinte magica esti tu, ma intreaba ea.

Sunt cea care detine haosul si va poate semna sentinta la moartea doar cu o pocnitura.

-Nu stiu, ii raspund.

-Eu sunt un vampir! Um vampir de vita nobila, imi zice.

Te asigur scumpo ca nu exista vampir de "vita nobila".

-Sigur, spun eu ironica.

-Stai sa-ti povestesc noapte pe care am avut-o cu Max. Defapt, noptile, imi spune ea.

Se pare ca Katana chiar este la zi cu barfele.

-Nu ma intereseaza aventurile unui vampir care se crede de "viata nobila" si a unui fricos care este unul dintre cei mai puternici elementari.

-Oh, stai. Esti geloasa! Eu sunt un vampir de vita nobila, toti din jurul tau sunt importanti si puternici. Pacat ca tu esti o micuta furnicuta, spune aceasta.

Aud un zgomot puternic, auzind cum tocurile Sarei aluneca pe ciment, eu alergand si, alergand spre umbra, teleportandu-ma in spatele scolii.

Jur, daca as mai fii stat o secunda cu Sara, as fii omorat-o fara tragere de inima.

Imi scutur hainele, iesind din umbra si indreptandu-ma spre intrarea in scoala, oprindu-ma la dulapul meu.

-Fallon, aud o voce, eu intorcandu-ma si dand de Samantha.

-Sam...Ce mai faci, o intreb eu.

-Am petrecut cu Sara, sora ta, imi spune ea. E o tipa mult mai de treaba decat tine. Adica...

-Du-te dracu' Samantha! Duceti-va dracu' cu totii! Ati stiut ca am o sora, si nu mi-ati spus! A da, si sa nu uitam ca o preferati pe ea fiindca e un vampir. Ei bine, repet, duceti-va dracu' cu totii si lasati-ma in pace, ii spun, trantind usa dulapului si indreptandu-ma spre sala de curs.

Toata lumea trebuie sa stie ca secretele o sa fie dezvaluite intr-o zi, mai mult sau mai putin delicat. E greu sa facem fata unui secret legat de viata noastra daca sunt singuri. Asa e cu singuratea. Nu mai poti face nimic. Nu mai poti face fata la nimic. Ii alungi pe toti cei din jurul tau. Si, fara sa-ti dai seama, chiar viata ta a ajuns un secret. Un secret ce speri ca nimeni sa nu-l afle. Dar, cum am mai spus.

Secretele nu o sa ramana secrete penteu totdeauna, oricat ai incerca acest lucru.

Necorectat

O sa postez rar din cauza scolii. *-*