END ✔

2

Revenind la locul initial, il vedem pe Natsu Dragneel, actualul rege al iadului.

- Nu sunt un tradator, zice amuzat brunetul care n-ai fi zis in veci ca e frate cu tornada roz de fire rebele.

- Traiesti pe pamant. Ai o relatie cu un muritor. Ai renuntat la toate astea pentru ea. Asta face doar un tradator, mormaie sec, dar usor trist si scarbit in acelasi timp.

- Nu o sa poti trai mereu printre demoni. O sa vina ziua in care ma vei intelege, incearca disperat brunetul sa-si indublece fratele.

- Nici gand. Eu nu sunt slab ca tine, ii zice cu aciditate. Inainteaza si se opreste in dreapta lui Zeref. Eu nu am sentimente.

Din tonul sau reiesea o mandrie de necuprins, facut parca pentru a taia in carne vie.

Dupa ce zice asta, un zambet ii apare pe chip.

- Le-am ingropat in ziua cand ai decis sa renunti la tot cu nepasare si te-ai dus cu acea muritoare de rand! il acuza pentru nu stiu cata oara de faptele sale, pe care rozaliul le considera tiranie pura.

Vrea sa inainteze pentru a pleca, dar Zeref ii prinde bratul. Se intoarce, ochii brunetului redevenind rosii, un rosu atat de obisnuit candva, dar care acum parea ciudat. Cel putin, asa era dupa parerea lui Natsu. Baiatul era incruntat. O imagine din trecut ii strafulgera mintea pentru cateva secunde micutului frate cu fire de cires.

- Natsu. Nu ma enerva, il atentioneaza cu asprime.
Tensinuea dintre ei crestea atat de mult incat parea ca poti sa o tai cu un cutit.

- Si daca te enervez ce? zice nepasator. Esti pe teritoriul meu, i-o intoarce sec, mai sec decat o piscina fara apa.

Brunetul se intoarce ca sa ii dea un pumn, insa rozaliul era deja in spatele sau.

- Prea lent, zice tinandu-i bratul.
Fratele sau mai mare zambeste.

- Hm. Vad ca ti-ai perfectionat abilitatile.

O urma de lumina de pe fata sa si tonul vorbirii aratau mandrie. Mandria ca micutul lui frate este puternic.

- Spune de ce esti aici, caci incep sa-mi pierd rabdarea! se rasteste Natsu la el. Nu am chef de lucruri inutile.

Brunetul il trage spre sine, parand ca vrea sa-i dezvaluie un secret de mult pierdut.

- Ai grija ce faci. Ti se vrea tronul, ii sopteste cu grija.

Insa singura reactie este aparitia unui ranjet.

- Normal. Stiam deja, spune fara pic de ingrijorare.

Insa fratele sau nu se lasa. Il strange mai tare.

- Vorbesc serios! se rasteste la el furios. Si ai grija la Mard Geer, zice incercand sa se calmeze. Mai mult ca sigur isi vrea tronul inapoi, mormaie nemultumit.

- Si cine ti-a zis asta? spune ridicand o spranceana. Muritoarea?

Acest ultim cuvant il facuse sa sune atat de murdar si meschin incat brunetul parea ca turbeaza de furie.

Il trage cu putere, facandu-si fratele mic sa-l priveasca in ochi.

- Nu mai vorbi de ea! zice nervos.

- Ai terminat ce aveai de zis? continua, parca rasucind cutitul in rana, cu un glas mierlos.

Zeref doar pufaie nemultumit si ii da drumul. Face cativa pasi inainte.

- Ai grija de ea, se aude vocea meschina a lui Natsu. Nu se stie ce pericol pandeste dupa colt.

Aceasta fraza parea ca-i provoaca o placere deosebita. Placerea de a-si tortura propriul frate.