13

347 44 3
                                    

- Eu? Sa te ajut? Cum iti permiti sa ma sfidezi in asa hal? se rasteste la el.
- Am nevoie de puterea ta! Vreau...vreau sa detronez actualul rege al iadului.
Fiinta se ridica, apoi vine in fata sa cu pasi apasati si un aer care iti dadea groaza.

-Din cauza ta Anna e moarta, zice cu o voce groasa, ca de gheata, in ochi citindu-i-se cruzimea. Indraznesti nu numai sa apari in fata mea, ci si sa imi ceri ajutorul pentru a detrona o fiinta fara vina...daca nu pleci acum....maraie printre dinti.
Se ridica si face cale intoarsa.
Natsu, Natsu...cat noroc poti sa ai...dar stii...intr-o zi, norocul tau se va sfarsi. Insa pana atunci, eu voi astepta in tacere, gata sa pornesc totul cand te vei astepta mai putin...
In ziua in care voi incepe sa joc serios, dezastrul necrutator se va dezlantui asupra ta...

Insa, cine zice ca Mard Geer e singurul supravegheat?
Mavis sta in fata usii lui Lucy asteptand sa iasa Zeref.
Usa se deschide, iar ea il apuca de bluza, tragandu-l cu putere si trantindul.
- Ce crezi ca faci? il chestioneaza suparata.
Da sa zica ceva, insa nu ii lasa ocazia.
- Natsu este fratele tau mai mic! Indiferent cum se poarta, e fratele tau! Tot ce a facut a fost sa o ajute pe Lucy! Tu erai cel care spunea ca Natsu e bun in interiorul lui, desi nu o arata! Ca s-a pierdut, dar isi va reveni! Unde sunt acele cuvinte, Zeref? Ai crezut macar ce ai spus? tipa nervoasa la el.

Vedea cat de uimit este. Blonda respira greoi, maraind usor. Nu o mai vazuse vreodata reactionand asa.
- Mavis... sopteste usor din cauza socului.
- Sunt foarte dezamagita de tine, Zeref! ii arunc cuvintele in fata, dupa care se intoarce si coboara jos.
Am de gand sa-l ajut pe Natsu. Dusman sau nu, daca Mard Geer preia conducerea...se va dezlantui un adevarat dezastru.
Dar cealalta blonda ce face sus, dupa discutia cu brunet?
Sta intinsa pe pat, uitandu-se la tavanul camerei sale. Fularul rozaliului o inconjoara, simtindu-i inca placuta caldura si mirosul usor parfumat.

Parul sau ca florile de cires, zambetul acela...nu stiu de ce, dar ma fac sa ma simt in siguranta langa el. Si totusi felul in care a reactionat Zeref-san...ma ingrijoreaza. Iar de asemenea, ca si el, Mavis-san parea foarte tematoare. Iar Laxus...cel mai puternic dintre cei de a doispea...sa se teama in asa fel de el...
Oare Natsu e ca toti ceilalti? Vrea doar sa profite de mine pentru a-i face temele?
Care este adevaratul tau scop,Natsu?

Si ca tot vorbim de el, sa vedem si ce face acesta la momentul actual.
Merge pe holurile lungi cu pasi lenti.
- Ai aflat ceva, Kyoka?
- La fel ca tine, maestre, Mard Geer este de negasit incepand cu dimineata acestei zile. Nimeni nu stie nimic de el.
Maraie usor.
- Inteleg...
Ce planuiesti de data asta, sarpe slinos? Care sunt trucurile tale? Si mai ales...cand vei lansa primul atac?
Isi strange nervos pumnii. De la el se asteapta la cele mai josnice metode de castig. Cuvantul demnitate ii este total strain.
Si daca stam bine sa ne gandim, Mavis zicea ca are de gand sa-l ajute, corect? Sa vedem ce face pentru a realiza asta!
Momentan, alearga pe trotuar, pasii ei facand zgomote usoare. Ajunsa in fata unei usi, ciocaneste. Dupa scurt timp, un barbat inalt si puternic ii deschide usa.
- Mavis-san? spune surprins.
- Trebuie sa vorbesc cu sora ta. Este absolut urgent.
Se uita confuz si surprins la micuta zana pentru cateva momente, dupa care se intoarce spre scari.
- Surioara!
- Da,E...insa se opreste atunci cand ma vede. Mavis?
Alearga rapid spre blonda, dandu-l la o parte pe baiat si imbratisand-o.
- De cand nu ne-am mai vazut!
Blonda o indeparteaza, fata uitandu-se mirata la ea.
- Trebuie sa vorbim. Urgent.
Se incrunta, analizand situatia, dupa care o pofteste inauntru. Se aseaza pe canapea, o liniste apasatoare formandu-se.
- Fratioare, poti sa ne lasi singure, te rog?
- Am inteles.
Zicand asta, urca scarile intrand in camera sa. Ofteaza amandoua la unison.
- Despre ce e vorba? intreaba serioasa.
Zana se incrunta usor.
- Am nevoie de ajutorul tau. Eu...eu am venit sa iti cer ajutorul. Pentru Natsu.

Un mic ranjet ii apare pe chip.

- Sa ghicesc...Mard Geer.

Uitandu-ne prin oras, pe o alee vedem un tip brunet, care merge nepasator spre casa, cu mainile in buzunare, asa cum face mereu de altfel.

Daca imi mai iau o singura castana de la Erza cred caajung la spital...sau la morga. Oare ce are cu viata mea? Totusi, e sefaconsiliului liceenilor. De ce numai eu mi-o iau mereu de la ea? Si nici macarnu am facut ceva ca sa patesc asta! Ce vina am eu ca...
- Gray-sama! Gray-sama, asteapt-o si pe Juvia!
La naiba...
Se intoarce, ea oprindu-se in fata sa.
Ofteaza.
- Juvia...spune calm.
Ea il priveste atenta.
- De cate ori ti-am zis sa nu ma mai urmaresti? tipa brusc.
Ea se fastaceste, ca de fiecare data cand se simte vinovata.
- Um...pai...
Brunetul se uita in jos la adidasii sai.
- Stii, mi-am luat bataie de la Erza din vina ta...
- Juvia nu a vrut sa se intample asta! Juvia...
Se opreste cand vede ca el nu reactioneaza.
- Lasa...nu-ti fa griji. M-am obisnuit.
- Gray-sama...
- Totusi, incearca macar sa nu-mi mai creezi probleme. Nu stiu cat mai rezistla pumnii Erzei, spune usor amuzat.
Ea il prinde brusc de incheietura unei maini.
- Auch!
Isi indeparteaza imediat mana.
- Juvia nu a vrut sa te raneasca!
Isi freaca usor incheietura, ea luandu-l de mana.
- Sa mergem acasa, sa te ingrijim. Erza nu se joaca cand da.
- Mhm. Mie-mi spui?
Rade usor, incepand sa il traga cu grija dupa ea. Ajung la scurt timp, eldescuind usa. Intra amandoi, ea trantindu-l pe canapea.
- Stai aici pana Juvia se intoarce!
Merge la baie, revenind rapid cu o trusa de prim ajutor. Ii descheie nasturiide la camasa, punand-o pe un scaun. Se aseaza langa el, incepand sa dea cugrija ranile cu un unguent, dupa care ii pune niste plasturi.
- Ar trebui sa te aperi de Erza.
Zambeste usor.
- Poate ai dreptate...
Se ridica si merge la bucatarie. El vine dupa ea, stiind foarte bine ca nu sepricepe deloc.
- Ce faci? zice sprijinindu-se de pragul usii.
- Incalzesc supa. In fond,Juvia nu stie sa gateasca, spune usor trista.
El se deplaseaza, asezandu-se intr-un final pe unul din scaunele mesei.
- O sa inveti tu. Nu trebuie sa te simti rau. E in regula.

END ✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum