END ✔

11

Si ca tot vorbeam de Natsu, sa vedem ce fac el si Lucy.
- Natsu...spune uimita, punandu-si mainile la gura.
- Ma cunosti?
- Nu. Adica da. Adica, adica...
Rade usor.
- Calmeaza-te, nu te mananc.
Ofteaza.
- Zeref-san mi-a povestit de tine! zice dintr-o suflare.
Brusc se opreste, zambetul pierindu-i. Isi lasa privirea in jos strangandu-si pumnii.
- Zeref...maraie printre dinti.
Blonda inghite in sec.

Am zis ceva anapoda? Ma sperie aerul asta intunecat pe care il are acum.
Isi ridica privirea spre ea, aceasta simtind cum ingheata de frica.
- Orice ti-a spus ticalosul ala despre mine, uita. Nu sunt asa cum crede el. Nu mai sunt...
Stia ca e nervos, insa ceva ii spunea sa-l imbratiseze.
Se apropie cu pasi sfiosi, bratele sale incolacindu-se timid in jurul corpului sau.
- Scuze ca te-am suparat. Multumesc.
Ce e caldura asta? Copila asta e asa micuta si dragalasa. Nu am mila fata de nimeni, dar nu am nimic cu copiii. Sunt nestiutori si atat de puri, fara a vrea sa faca rau nimanui. Asa mici si neajutorati...imi e drag de ei. Laxus, idiot netrebnic, cum sa te iei de o copila? Daca te prind nici macar nu o sa mai ai curajul de a te uita la ea!
Zeref,Zeref...chiar ai de gand sa corupi un copil asa mic si inocent? Sa implici pe cineva fara nici o vina in acest razboi rece...cat de josnic ai ajuns sa fi?
Stau asa cateva momente, el mangaindu-i usor capul, cu grija, pentru a nu o rani sau arde. Nu vrea sa-i faca rau. Chiar daca pare, nu e un monstru. Cel putin...nu unul rau. Sau macar unul cu demnitate.
Insa, cand pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe masa! Cam asa e si Mard Geer.
Pe pamant, ha? Oare s-a hotarat si el sa faca ceva insfarsit?
Merge tacut pe holurile palatului, ajungand in biblioteca. Cauta putin, dupa care se opreste, dand covorul negru la o parte, descoperind niste scari. Intra inauntru, tragand covorul la loc, dupa care coboara cu grija. Jos era o alta biblioteca si un glob prin care puteau vedea orice isi doresc de pe pamant. Ia o carte, incepand sa o rasfoiasca.
Deodata, o pagina ii atrage atentia.
- Gray Fullbuster...sopteste zambind.
Ia sa vedem despre ce e vorba.
In glob apare fata unui baiat cu parul negru si ochii albastri inchisi.
- Gray Fullbuster...fiul lui Silver Fullbuster...asta va fi interesant. Gray,pregateste-te de o vizita.
Insa interesante este si situatia lui Mavis si Zeref, care alearga de zor, cautand-o in toate partile pe Lucy.
- Lucy!
- Lucy!
- Ce ne facem Zeref, daca se intalneste cu Natsu? Daca...
- Nu stiu de ce e in stare Natsu, Mavis! Insa trebuie sa o gasim inaintea lui! Lucy!
Deodata il vede pe Laxus.
- Laxus!
- Da?
- Ai vazut-o pe Lucy?
Se uita uimit la ei pret de cateva secunde. Da sa zica ceva, dar dupa se razgandeste.
- Te rog Laxus, Lucy ar putea fi in pericol! tipa cu lacrimi in ochi.
Se uita cu coada ochiului la Zeref.
- Stiai ca e aici?
- Laxus, daca stii ceva de Lucy zi acum! tipa brunetul la el.
- Stiai ca Natsu e aici? ii raspunde nervos.
Se opreste.

O nu...doar nu...
- Unde e Lucy!?
- Cinci strazi distanta, intr-o fundatura.
Zana se uita la Zeref dupa care amandoi incep sa alerge in directia respectiva. Ajunsi in apropierea ei, picioarele ei fac zgomote de pamant, oprind-o fix in fata fundaturii.
- Natsu! tipa la el.
Ii da incet drumul lui Lucy, spunand ceva ce nu a putut auzi.
Lucy se departeaza de el si vine bucuroasa spre blonda.
- Mavis-san! tipa fericita luand-o in brate.
- Lucy, mi-am facut atatea griji! Esti bine?
- Da, Mavis-san! Datorita lui Natsu.
Ramane perplexa.

Natsu a...avut grija...de Lucy?
Fix atunci o briza puternica de vant trece pe langa ele, oprindu-se in fata celor doua.
Cand isi deschide ochii, piciorul lui Zeref fusese barat de bratul lui Natsu.
- Zeref...
- Natsu...maraie amandoi printre dinti.
Lucy se uita uimita la ei.
Zeref se da inapoi, dupa care isi indreapta in viteza piciorul spre el, Natsu stand nemiscat fara sa-i pese.
- Natsu! tipa Lucy si fuge spre cei doi.
- Lucy! tipa Mavis speriata, caci ar putea fi ranita.
Un fum se inalta, incetosandu-i privirea, iar cand se risipeste, Lucy era intre cei doi, lipita de Natsu, care o tinea cu un brat de dupa talie si folosise din nou un brat pentru a se apara de lovitura lui Zeref, care era in dreapta capului sau.
- Opriti-va...sopteste suspinand usor.
Natsu isi lasa bratul sa cada, Zeref facand la fel cu piciorul.
Zeref se apropie de Lucy pentru a o lua sa o imbratiseze si calmeze, insa este oprit de maraitul ascutit al lui Natsu.
- Nu va bateti...suspina Lucy.
Nu vreau sa o vad asa. Zeref, numai sa incerci vreo smecherie pe fetita asta ca te nenorocesc!
Suspina in bratele sale.
O saruta usor in crestetul capului, tinand-o aproape de sine. Se lasa racoare si aici era destul de frig, asa ca ii tinea de cald.

Pana la urma, e doar un copil. Nu are nici o vina.
- Linisteste-te, micuto. Totul e bine. S-a terminat, ii sopteste cat sa il auda numai ea.
Se lipea de el, tremurand usor.

Probabil ii este frig.
Rozaliul ii da drumul si isi scoate geaca.
- N-natsu?
O pune pe umerii ei micuti, tragand-o inapoi.
- Asa te vei incalzi. Nu vreau sa racesti.
Ii sterge cu grija lacrimile, dupa care se lasa in jos, ca sa se aseze maicomod. Se ghemuieste la el in brate.
- Multumesc.
- Pentru ce? zice amuzat.
- Ca m-ai ajutat. Ca iti pasa de mine.
Vrea sa ii zica ceva, insa a adormit.
Mavis si Zeref se uitau suspiciosi la rozaliu.
- A adormit, zice scurt.

- Atunci o luam acasa.
Vor sa o ia din bratele sale, dar maraie la ei.
- Numai sa te atingi de copila asta ca nu mai ramane decat scrumul din tine!
O ia cu grija in brate, asigurandu-se ca o tine la caldura.
- Pe unde o luam?
Se uita confuzi la el.
- O duc eu, spune pentru a-i lamuri.