Vampirul fermecător (Completă)

Capitolul 34

Am făcut curat așa cum poruncise prințul Derek, găsise în mine o servitoare. Gândeam cu mâhnire, având suficient timp încât să-mi revin. Trecuse circa o oră și muream de plictiseală, afară se însenină și nu puteam să mă bucur de aerul cald.

Gata, până aici!! Mă înfuriasem. Derek hoinărea prin cafenele și eu zăceam închisă ca un animal domestic!? Luasem în mână un scaun și lovisem ușa, nu o lovisem tare, căci ea se deschisese imediat, pe semne că era descuiată. Cred că Derek o stricase aseară, când o lovise cu piciorul. Ieșită afară, îl surprinsem pe Derek discutând cu un bărbat.
Bărbatul necunoscut mă privea cu atenție, iar privirea lui Derek mă ardea.

- E reală? Seamănă izbitor cu o păpușă barbie de-a lui fii-mea.

Atat a apucat sa spuna cand un pumn puternic și zdravan de-a lui Derek îl doborâse din picioare și îi umpluse fața cu sânge, după care urmă o serie de picioare în piept și în cap.

- Derek! Sărisem în ajutorul bărbatului neputincios să se mai poată apăra.

Îi sărisem pe spate lui Derek și îi prinsesem gâtul cu brațele strângând incercand sa-l sugrum. Îi trăgeam capul pe spate simțindu-i maxilarul tare și parcă vrând să plesnească. Derek își așezase mâinile pe picioarele mele și le urca spre fund.

- Termină!! Îi țipasem în urechi, iar Derek își retrase mâinile sărind de două ori astfel încât i-am dat drumul și am căzut de pe spatele lui.

- Nimeni nu are voie să te privească, nu cum o făcea el. Ridică-te și dispari cretinule, să nu te mai prind pe aici! Îl amenințase pe bărbatul care se ridicase cu greu și o luase la fugă fără să mai privească în urmă.

Un Derek gelos! Era alb la fata si vocea foarte groasa. Nu erau suficiente toate defectele pe care le mai avea, creatură mai sălbatică nu putea exista. El arăta bine, era ca o bombă sexy, mai ales acum când avea bustul dezgolit și îi puteam număra pătrățelele și măsura mușchii brațelor. Nu era puternic doar pentru că era vampir, ci și pentru că avea un corp lucrat și perfect menținut.

- Îmi place cum mă privești acum. Mă dezvălui, stiam eu că priveam prea insistent.

Îmi luasem privirea încruntată de pe bustul lui roșie ca roșia.

- Mă gândeam la ceva și nu-mi dădusem seama unde priveam. Am inventat cu mici întreruperi.

- Spune-le asta și obrajilor tăi roșii. Poți să mă atingi dacă îți dorești, sunt numai al tău acum nu mai fii inhibata. Rostise provocator și mă umpluse de nervi.

- Oh, te rog, încetează cu prostiile! Nu gasesc nimic atractiv la tine.

Am plecat în casă și îi simțeam pașii în spatele meu. Am intrat în casă și am intrat în bucătărie, pregătindu-mi un alt sandwich cu cealaltă jumatate de pâine. Am îndesat o grămadă de felii cu salam și vre-o 4 de cașcaval.

Am început să mănânc ca să fiu sigură că pe toată ziua o să-mi fie bine. Stomacul meu zâmbea mulțumit, iar eu îl masam. Fusese delicios. Am înghițit un pahar mare cu apă ca stomacul să poată digera mai ușor. Derek intrase și el în bucătărie asezându-se pe un scaun și urmărindu-mă.

- La ce te holbezi? Întrebasem cu mâhnire în timp ce spălam cuțitul.

- La fundulețul tău mic si rotund. Rostise fără nerușinare și mă întorsesem către el cu o privire nimicitoare.

- Ce comportament deplasat. Mă întrebam dacă puteai fi mai rău decât te percepusem la inceput.

Derek își arcuise o sprânceană.

- Și sunt? Afișase o privire de uimit.

- Ești cel mai mare mitocan din cât au putut să existe, poți avea orice femeie, fată, babă sau ce-ți mai dorești, lasă-mă să plec. Când ai să o faci, după ce-l omori pe Carol, Lucian?

Mă forțasem de data asta să vărs câteva lacrimi de crocodil pentru a-l îndupleca. Plânsesem așa mult în ultimul timp că lacrimile îmi secaseră.

Nu aveau nici un efect, Derek mă privea fără chef de discuții de genul.

- Nathalia, nu te mai umili în zadar, mă amuză situația. Ți-am spus că o să stai aici cât timp vreau eu, nu pune întrebări tâmpite, că primești răspunsuri la fel de tâmpite.

Mi-am șters lacrimile cu o miscare bolborosind nemultumita ceva fără sens.

- Învățăm chineza? Îmi prinde mâna și mă trage aproape de el. Eu iubesc chineza.

- Încetează, te rog! Rostisem cu o voce plictisită de aceste jocuri la care nu mă pricepeam si dupa fraza lui anterioara mai ca ma pufnea rasul.

Ajunsesem în brațele lui, Derek îmi ținea capul spre a lui și mă privea în ochi cu adâncime, făcându-mă să mă simt tensionată și speriată în același timp. Își plimba două degete pe obrajii mei calzi, pielea îi era rece și fină.

- Sunt amuzant, nu?

Ochii lui străluceau datorită razelor soarelui care îi luminau fața și îl făceau să pară bun, uimitor de înșelător. Mi-am ridicat barbia si îi priveam cu atentie fiecare miscare pregatita sa-l lovesc in caz de ar incerca ceva gresit.

- Dacă mă săruți acum renunț la ideea răzbunării și îți las prietenii în pace, ce spui?

------

Pam, pam!! :)))

Mulțumesc pentru citit!! ♥♥

La media e Derek. Numele real: Francisco Lachowski. :)