Sentimente-n rime!

Suflet acoperit de zăpadă

Doar eu şi el acum.. întunericul,

Scandalos, pare prietenos, nemernicul!

Îmi acordă un loc în liniştea lui morbidă.

Şi are efect, e linişte, dar în acelaşi timp profită

Cu setea lui perfidă, imi fură din fericire

Din vlagă, mă seacă, mă lasă-n plină amăgire!

În plină ploaie, ce uneori îngheaţă, la colţ de ochi,

În ninsoare, pe străzi pustii şi reci - şi vechi

Ziua... merg prin zăpadă cu braţele digerate

Ani la rând, am căutat adăpost din zi până-n noapte

Dar fără să reuşesc.. mă privesc şi dau din umeri, coate

Mi-e frig şi caut să mă încalzesc, mergând mai departe!

Privesc din mers spre ei, nu conştientizează

Că mi-e frig, nu pot să strig... dar ştiu că mă veghează

O iau la pas din nou târâind bocancii grei, căutându-mi loc

Mă mişc încet, sunt extenuat dar mai arde puţin foc,

Ochii mi-au îngheţat, sentimente nu mai varsă[

Au obosit să coboare, stau pierdute pe terasă,

În timp ce mă deplasez prin troiene, a început viscol--

Prin văzduh, zboară, o pagină de articol...

Un tânăr a fost găsit neînsufleţit în nămeţi,

Pe-un vârf de deal.. învins de săgeţi,

Căuta un loc pe care să-l numească „acasă"

Şi-a murit de frig fără această şansă!

Am citit, apoi am scăpat fragmentul din mână,

M-am prăbuşit în zăpadă, scânteia n-a vrut să rămână,

Ostenit, cu buze vineţii... ochii intre-deschişi spre cer,

Cu gândul fugind prin cap, „că toate trec, că toate pier"!

Mi-e frig şi nimeni nu-i să vadă,

Mă sting uşor, fără să las dovadă

Dovada ce-a fost vie, acum e moartă!

Şi bat din nou, din poartă-n poartă!

Sub nea mă odihnesc, pe pământ, întins

Îmi caut locul mult dorit în lumea de vis...

✘