Amintiri din vechea lume

Intoarcete la mine.

  Soarele de sambata. Ador soarele asta, ma ridic din pat si ma pun in fata oglinzii, azi vreau sa fie diferit, vreau sa fie perfect.
  Cobor in bucatarie si il gasesc pe Edy savurand o cafea.
- Te-ai lasat de meserie? Nu mai faci clatite?
- Nu. Nu am putut dormi toata noaptea. Siera, imi pare rau pentru ce am facut.
- Nu vreau sa incep iar o discutie, dar vreau sa stiu de ce?
- Am vazut cat de mult iti doresti sa aflii si am vrut sa te ajut sa iti spun dar eu nu aveam curaj asa ca am facut un mic plan.
- Toate la timpul lor Edy. Nu stiu de ce vrei asta, dar toate la timpul lor.Ma sunat Addam. Vrea sa iesim la film, daca incepe iar cu trecut ma intorc.
  Imi i-au geanta si ies.

Edy :
Daca ar sti ea in cate pericole se baga daca afla trecutul, daca ce spun doctorii este adevarat atunci nu am sa prind curaj niciodata.

Addam ma asteapta langa moll.
- Filmul il aleg eu.
- Siera. Eu am mintit, nu vreau sa mergem la film, dar am fost obligat, imi pare rau.
- La ce te referi? Ce s-a intamplat?
- Pai eu..Siera te rog sa ma ierti.
  In acel moment am simntit doua brate puternice cate ma cuprind si ma strang foarte tare.
  Ma trezesc intr-o camera, la mine in camera, sau mai bine zis vechea mea camera. Ce se intampla aici?
- Buna fata mea.
- Matusa? Ce fac aici? Tu mai adus aici?
- Te-am adus acasa.
- Nu. Asta nu e casa mea.
- Ba da draga mea. Aici e casa ta asta e locul unde tu trebuie sa fi, alaturi de mine.
- Ba nu. Eu nu vreau sa stau cu tine, te urasc, mi-ai ascuns viata mea si acum vrei sa ce? Ma faci sa uit ce am aflat pana acum si ma faci iar fata aia " model"?
- Siera am facut asta pentru binele tau. Crezi ca rezistai sa aflii ca parintii tai au murit din vina ta? Eu vreau sa te protejez Siera.
- Nu. Nu poate fi adevarat. Nu cred asta.
  In acel moment am simntit cum tot corpul meu avea durere iar inima era farame, nu putea fi adevarat, cum s-a intamplat asa ceva. Gandurile mele erau ravasite iar in acel moment ma gandeam la Edy. Acum inteleg de ce nu vroia sa imi spuna.
- Vreau sa plec de aici.
- Nu Siera, nu te pot lasa tu esti fata mea.
- Vrei sau nu eu am plecat. Tu nu esti mama mea. Te urasc.
  Ies din camera mea si cobor scarile usa de la intrare era incuiata. Nervii ma cuprind si ii dau un picior usii care in secunda urmatoare se lipeste de perete, ies si plec spre casa, adevarata mea casa.
  Ajung acasa si Edy ma astepta cu sufletul la gura, Addam se pare ca il sunase deja.
- Siera. Esti bine?
  Ma duc si il cuprind in brate si incep sa planga, nu mai am forta de nimic.
- Edy, e vina mea, e numai vina mea.
- Nu Siera, nu e vina ta.
  In acel moment simnt cum ametesc, ultimul lucru care l-am simntit au fost bratele lui Edy care m-au prins.

Edy:
  O vad pe Siera cum plange in bratele mele si doar eu stiu ce inseamna asta. Stiu ca i se poate intampla orice, matusa noastra deja a intrecut orice limita.
  O duc la spital si incerc sa fac orice ca ea sa nu pateasca nimic.
- Doctore ajutatima va rog.
- Edy, ti-am spus sa nu o grabesti, nu sti ca nu trebuie sa pateasca asta?
- Ba stiu. Alt cineva nu stie, doctore va fi bine?
- Am stabilizat-o. V-a fi bine. Ce s-a intamplat, ce a aflat?
  Doctorul era prieten de familie deci stie care a fost si este viata noastra.
- Matusa noastra i-a spus ca ea i-a omorat pe parintii nostri.
- Edy. Sti ce inseamna asta?
- Ca a avut un soc emotional.
- Dar daca este destul de mare o sa inceapa sa isi aminteasca.
- Cum? Dar ati spus ca nu exista nici o cale si daca ii spun toata viata ei o sa aibe un soc, care o poate face sa i de opreasca inima.
- Inima ei era slaba si nu avea puterea de a trece peste toate, dar acum se pare ca si doctorii se mai inseala. Este o fata puternica.
- Deci isi va reveni?
- Da, dar trebuie sa ai grija in continuare, tu trebuie sa ii explici ce s-a intamplat fara sa o ranesti mai mult.
- Am inteles. Va multumesc.
- In seara asta v-a ramane aici, dute acasa si odihnestete.
  Ma duc acasa si ma pun in pat.
  Ce am sa ma fac eu cu tine Siera? Sunt singur intr-o lume fara scrupule. Ce voi face oare? Nu am destula putere sa trec prin asta, dar v-om trece, impreuna.