Red (Românã)

« CAPITOLUL XI »

       Aud voci...ma simt obosita...

     Simt ca ma trezesc din nou. Ma doare capul...nu pot sa respir...

        De data asta nu mai adorm inapoi. Capul nu imi mai vajaie. De data asta ma simt mai in forma doar ca e intuneric...nu vad nimic. Incerc sa-mi dau seama de starea mea. Aparent sunt bine, apoi simt o durere in stomac...De cand nu am mai mancat? De cand sunt in starea asta de fapt? 
         Sunt legata si la maini si la picioare iar pielea mea deja da semne ca nu mai poate. Ma ustura si as da orice sa vad ce se intampla.
       Aud niste pasi. Tocuri mai exact.
       Sunt luata prin surprindere. Se face lumina. Ochii imi ard. Ii inchid si ma ghemuiesc cat mai mult "te rog stinge lumina", soptesc in gandul meu.
         Nu mai aud nimic. Toate simturile mele o iau razna..
     Simt ca ma ghionteste cineva. Incerc sa ma uit in stanga mea si il vad pe Matt. Are un ochi vanat si buza de jos sparta. Oare unde suntem si cine a putut face asta? De ce?

        - Tu! Se aude un strigat venind spre mine. Imi ridic capul si in fata mea o blonda splendida cu vreo 2 ani mai mare ca mine isi axeaza privirea spre mine. Vreau sa-mi spui toata povestea! Continua ea.
       -Nu...nu prea inteleg...raspund eu. Am buzele uscate si deabea imi ies cuvinte, in schimb ea nu observa asta si nici nu face ceva in privinta mea.
      -Nu face pe proasta! Te rog, hai sa nu  dam peste partea proasta. Nu vreau sa iti fac rau. Tu imi spui toata povestea, eu te ascult si la final poate iti dau drumul tie si amicilor tai.
      Raman blocata. Fata asta tacanita ne tine captivi? Pentru o poveste? Nici nu stiu ce vrea sa spuna...
      Tipa se uita la mine si observa ca sunt paralela cu orice incearca ea sa imi scoata de pe gura.
      - Of, of! Chiar esti proasta. Urasc prostii! Urasc sa te vad in fata mea. Ce o fi vazut Klaus la tine? Spune blondina cu un aer de superioritate.

     Klaus.....Klaus....mie dor de el. Il vreau acum!
  
      -Stai! Ce stii tu despre Klaus? Intreb eu cu mai multa forta in voce.

      -Ce stiu eu? Stiu mult mai multe decat ai tu habar fetita proasta! Ii stiu toate secretele si tot ce are pe suflet in comparatie cu tine. Nici nu a avut incredere sa iti spuna de mine, dar secretele. Esti jalnica. Imi dau seama ca nu imi esti deloc de folos... Se ridica si da sa plece, insa se opreste si le face semn unora de langa usa de iesire spre mine.

      Elegant...pleaca.

      Cele doua matahale ne ridica pe mine si Matt si ne duc intr-un beci. Nu vad nimic. Usa se tranteste in urma bestiilor care ne inchid fara un pic de apa sau mancare in celula.
 
     -Matt?? Cum te simti? Imi pare rau...imi pare ca te-am bagat in cacatul asta....Matt?? Esti bine?

   Ma tarasc pana la Matt si imi pun capul pe umarul lui. Oare tipa blonda era iubita lui Klaus? Ce legatura au cei doi? Ma intreb eu in sinea mea negasind raspunsuri.

     -Matt, imi pare rau. Imi pare rau ca nu ti-am dat o sansa sa fim impreuna....si am avut incredere in cineva care in permanenta imi ascundea cate ceva...Matt?

    Matt nu raspunde...are ochii atintiti intr-un punct si atat...nu misca.

      -Ce facem acum? Ma intreaba el...