« Capitolul VII »

41 0 0
                                    

          -Klaus! Ma aud tipand si il iau in brate. Acesta ramane uimit. Bratele raman pe langa corp si nu face niciun gest. Stiu ca e suparat pe mine, dar vreau pentru moment sa uite. "Hai te rog, ia-ma in brate" soptesc. Nimic. Ridic capul si ma uit la el. "Al naiba sa fi chiar mi-a fost dor de tine" , apoi il sarut pe obraz. Klaus face ochii mari si imi ia capul in mainile lui si simt cum isi apasa buzele lui pe buzele mele. Simt cum limba lui vrea sa-mi exploreze gura mea..si ii dau voie. Ma simt ...altfel. Incep sa nu mai am aer dar nu il pot lasa din bratele mele. Ajunge sa ma sarute cu o pofta necunoscuta. Il ador...il ador la nebunie...ma simt...nici nu stiu ce simt.
    Imi dau seama ca Matt si Elena sunt la 10 metri distanta de noi si sunt convinsa ca au vazut tot ce s-a intamplat. Ma dau pe partea stanga a lui Klaus si ma uit la Matt cum se uita dezamagit spre mine. In schimb,  Elena trece pe langa mine si imi face cu ochiul. Nu imi vine sa cred ca l-am sarutat pe Klaus...
  -Vad ca porti colierul de la mine, ma aduce cu piciorele pe pamant el.
  - Da...zilele astea aveam de gand sa ti-l dau inapoi. Spun eu si il iau in mana de la gat.
- De ce sa mi-l dai inapoi ? Doar e un cadou de la mine pentru tine, chiar daca ti l-am dat in momente proaste. Ma inrosesc aducandu-mi aminte ce crizata am putut fi.
  - M-am simtit vinovata. Si scot biletelul din geanta si il ofer. Klaus citeste biletelul si incepe sa rada.
-  Scuze daca te-am indus in eroare. Defapt pentru mine esti cineva ...simt ca esti importanta...am nevoie de tine in viata mea..

Red (Românã) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum