Regatul Întunericului 1 *Blestemul*

CAPITOLUL 35

Dedicat lui carryshine8 si colegele ei :)) <3

*****

Lacrimi

"Iza...nu te pot face sa te razgandesti?" intreaba printul prinzandu-ma de brat inainte sa intru in trasura si sa ma duca departe de iadul in care am trait mai bine de doua luni jumatate.

Imi intorc privirea rece catre a lui ,tragandu-mi bratul din stransoarea lui usor . Nu mai aveam nicio putere .Am plans in aceste doua zile cum nu am plans toata viata. Astazi e inmormantarea tatalui meu si totodata plecarea mea definitiva din acest regat.

"Nu. Si as prefera sa nu mai pui pe cineva sa ma urmareasca." spun fara emotie in glas.

"Cum?.." intreaba surprins printul.

"Foarte usor. Poate ca sunteti voi vampiri ,dar nu sunt nici eu asa proasta incat sa nu-mi dau seama ca toata saptamana dinaintea nuntii am fost urmarita." spun indreptandu-mi privirea catre Mick . Stiam inca de la petrecerea regelui Luciano ca sunt urmarita , de cand Robert s-a speriat de ceva misterios din spatele meu.

Am privit apoi catre Rox si Lukas care stateau imbratisati ,Rox avand lacrimi in ochi , apoi catre regi ,privindu-i si pe acestia fara nicio emotie.

"Nu-mi vine sa cred ca am avut incredere in voi , incepand sa va vad ca pe a doua mea familie . Uff...nu ma voi mai intoarce aici." spun privind castelul, urcand cu lacrimi in ochi in trasura lasandu-l pe print sa-mi urmareasca orice miscare.

M-am asezat netezindu-mi propria rochia veche si rupta . Nu am luat nimic ce nu-mi apartinea , nu am nevoie de nimic.

"Izabelle..." il aud soptind , asa ca imi intorc capul catre print vazandu-l trist , simtind cum inima care era deja bucatele ,acum si acele bucatele s-au transformat in alte mai mici,amplificandu-mi durerea .

Stiam ca o sa ajung sa regret ca am sentimente pentru el , stiam ca o sa faca ceva ce m-ar dobori definitiv ,el sau familia lui ,sa ma faca sa-i urasc. Am inghitit nodul care mi se formase in gat ,privind in fata si rostind cuvintele care sper sa-l rascoleasca pe interior si sa simta durere ,macar pe jumatate cat simt eu in momentul de fata.

"Atept o scrisoare din partea ta printe, unde voi semna ca sunt deacord cu divortul. O sa-mi iau propria vina ,spunand ca am facut un adulter.Puteti sa ne atacati , va astept! Sa mergem Oli!" spun dupa ce termin ce aveam de spus ,simtind cum trasura se pune in miscare.

"Nu poti sa ne faci asta ! ....La dracu, nu poti sa-mi faci asta ! IZABELLE!!" aud urletul sau ,simtind cum alte lacrimi amare isi fac drum pe obraji.

Mi le sterg cu dosul palmei ,dar altele le inlocuiesc.Imi strang bratele in jurul meu privind la zapada care se topeste ,primavara facandu-si simtita prezenta , dar inca e destul de frig. Nu am vrut nimic ,chiar daca Lizza imi facuse un bagaj de trei ori cat mine , eu am luat doar ghiozdanul cu care am venit.

Doamne ,si cand ma gandesc ca acum doua zile eram asa fericita , in al noualea cer. Eram implinita , datorita printului. M-a invatat sa iubesc ,chiar daca el habar n-are ce e acest sentiment. M-am daruit lui , primul barbat din viata mea. Stiu ca mi-au facut rau in tot acest timp ,dar moartea tatalui meu a umplut paharul rabdarilor mele . Am acceptat sa-mi faca mie rau ,atata timp cat restul persoanelor erau bine , dar nu s-a intamplat asta. Dar orice ar face , tot raul acesta nu ma lasa sa-mi incalc juramantul facut in pestera.

Am jurat ca printul va fi singurul barbat din viata mea , singurul care mi-a furat inima si nici ca o mai vreau inapoi ,chiar daca nu vom mai fi un intreg...ceea ce se intampla odata si odata.