Forever [Liam Payne//Vampire FanFic]

Capitolul 14

        

           

      

                                                              Capitolul 14

     

 

-Din perspectiva lui Liam-

La dracu  cu ei,la dracu cu balu' lor.La dracu cu totul,de ce sunt eu aici?Şi aşa mie nu îmi pasă de facultate...sau de dosaru' ala stupid,puteam sta acasă şi să fumez ceva,sau să mi-o trag cu vreo blondă şi să uit de faţa ei.

-"Eve eşti aici!" Vocea Alexandrei mă zgârie pe creier,la fel şi accentul ei rusesc.Dar la auzul numelui,totul devine ca o alinare,de ce?Urăsc asta.Urăsc că ea  se lasă greu!Urăsc totul!Ugh.

De după capul lui Alexandra se vede şi ea şi-a tuns părul şi o arată şi mai sexy ca de obicei.

Se pune exact în faţa mesei unde stau eu şi începe să vorbească cu Alexandra,care îi dă un pahar şi dispare la fel de rapid.Ochii eu încep şi cercetează camera iar ochii ei se opresc când găsesc pe cineva.....mă vede cum o examinez,ce-i drept,nu mă pot sătura să mă uit la ea din acea rochie,fiecare curbă îi este pusă în evidenţă.Este sexy îmbrăcată,mereu face asta.

Imediat Jason apare,de ce Coropijniţoiu' ala se apropie de ea?Nu poată să îşi vadă de majoretele lui jegoase şi gata?Oricum le-am tras-o la toate zece,deci se poate juca şi el cu ele.Cu ea nimeni u se joacă.

Sângele începe să îmi crească uşor şi pumni mei să se îcleşteze când se duc amândoi la dans,iar după faţa ei albă pot spune că nu prea este încântată,sau doar se dimte rău din nou.Jur Coropijniţoiul ăsta şi-o caută cu lumânarea şi dacă o caută,trebuie să o şi primească.

-Din perspectiva lui Eve-

Nici nu ştiu de ce am acceptat oferta lui Jason de a dansa,el ştie la fel de bine ca şi mine că nu sunt  bună la dans...oh da,pentru că se ruga de mine întruna şi pentru că era o melodie lentă.

Slavă domnului,căci aşa sunt nevoită să mă ţin de el,pentru că iar camera se învârte cu mine şi văd în ceaţă,iar asta nu îmi sună a bine.Îmi ridic două degete la tâmplă şi închid ochii,dar acea senzaţie de ameţeală încă domneşte pe mine.

-Eve,eşti bine? Vocea lui Jason mă determină să deschid ochii puţin,ceaţa a dispărut şi ameţeala,dar tot am o stare urâtă.

-Da,sunt bine. Îi zâmbesc -Am nevoie de puţin aer.Scuză-mă. Mă desprind de el şi încerc să ajung afară fără să îmi rup ceva,dar imediat simt o mână înfăşurată gentil de încheietura mea.

-Vrei să vin cu tine? Întreabă cald,ochii lui parcă vroiau să rămână blocaţi cu ai mei.

Îmi rotesc privirea prin sală şi îl văd pe Liam cum se uită la noi încruntat şi cu pumnii încleştaţi,pot spune că nu îi place asta,în fond Jason este un amic încă din copilărie.

Îl spărut pe Jason pe obraz  -Nu îţi face griji,vin înapoi. El scutură din cap apoi îmi dă drumul;cu coada ochiului mă uit al el iar încruntătura e şi mai evidentă pe faţa lui

-Din perspectiva lui Liam-

Desigur că idiotul ala se bucură de micul pupic pe obraz,de ce nu ar face-o,la ce rânjet are pun pariu că vrea să fie cu ea apoi să se despartă de ea precum un animal,fără milă,iar ea să ajungă să plângă prin băile şcolii.